62 de acțiuni de infringement împotriva României. Avocatul guvernamental la Curtea de Justiție a UE explică de ce suntem acuzați și ce riscăm

Împotriva României există în acest moment 62 de acțiuni de infringement și o sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Comisia Europeană.

Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.

Cele mai multe proceduri au la origine, în cazul țării noastre, intarzieri ale ministerelor și greșeli ale unor funcționari. Din păcate, de plată suntem buni cu toții, căci nu i se impută unui funcționar greșeala, ci statului.

Subsecretarul de stat în MAE Răzvan Horațiu Radu, agentul guvernamental însărcinat cu reprezentarea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) susține că vrea să schimbe acest lucru. Acesta a declarat pentru ziare.com că, “dacă se va ajunge la plata unor sancțiuni”, el va “pleda pentru recuperarea prejudiciilor de la funcționarii responsabili”.

“Nu cred ca e in regula ca Romania sa plateasca sanctiuni pentru neglijenta lor”, a precizat el.

România, prin reprezentantul Horațiu Radu, a câștigat două două acțiuni la CJUE și a pierdut una singură.

“Am pierdut intr-o singura cauza – Moldomin, anul trecut. O singura condamnare in 10 ani si inca nicio sanctiune e un bilant foarte bun”, a subliniat Subsecretarul de stat în MAE.

Condamnarea nu atrage automat sancțiunea, astfel că, “in cazuri precum Moldomin atrage o potentiala sanctiune in etapa a doua, daca nu ne conformam, unde sper sa nu ajungem”, explică el.

În schimb, în cazul netranspunerii de directive, toleranța CE e zero.

Între cele 62 de proceduri de infringement, pentru 42 există trimise cereri de clasare a cauzelor.

Întrebat dacă exită impuneri din partea UE privind decizii împotriva interesului țării sau al tradițiilor românești, agentul guvernamental însărcinat cu reprezentarea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene a spus că, “Daca suntem actori la masa negocierii, UE nu ne impune nimic.”

“Procesul de adoptare a actului normativ european implica o consultare cu multi actori institutionali si non-institutionali, presupune dezbatere, negocieri intre state in baza unor mandate nationale, e un proces corect si transparent al carui rezultat e un compromis intre toti actorii implicati”, a precizat el.