2023, un tsunami pentru economia mondială. Cum va afecta prețurile și dobânzile

Economistul Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș – Bolyai Cluj-Napoca, anunță dificultăți financiare în 2023: creșteri de prețuri și dobânzi mărite.

Specialistul a explicat, pentru Adevărul, dacă e indicat să ne schimbăm economiile în dolari, pe fondul creșterii monedei americane.

Eveniment - 20 nov, 13:38

ANM a emis cod portocaliu de vânt puternic. Ce zonă este vizată

Conform acestuia, din cauza greșelilor din politicile monetare inflaționiste și politicile energetice falimentare, peste care s-au adăugat problemele cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, urmează „un tsunami” pentru economia mondială.

„Suntem într-un hal de incertitudine extraordinar de ridicat încât un întreprinzător acum nu are nici cea mai mică idee cu privire la ce ar trebui să facă.

Valul pe fundul oceanului s-a pornit, nu ai unde să te ascunzi decât fugind cât mai departe și cocoțându-te cât mai sus, în speranța că o să poți să scapi de valul respectiv”, a declarat economistul.

„Se va produce mai puțin și se va vinde la preț mai mare”

Acesta a explicat posibilele urmări: „Creșteri de prețuri, se va produce mai puțin și se va vinde la preț mai mare. Veniturile vor fi mai mici pentru că prețurile vor crește mai repede decât veniturile tale. Pentru cea mai mare parte dintre noi asta va fi realitatea”.

Vor crește și dobânzile, spune specialistul: vor scăpa doar cei care sunt „mai aproape de robinetul de bani, cei care au acces privilegiat la resurse pe care le pot lua cu forța, care-și pot vota ei înșiși salarii, pensii speciale, alocații și indemnizații sub toate numele, ei vor fi acoperiți, în timp ce toți ceilalți vor plăti”.

„Acum, speranța mea este, pe termen lung, că ei vor învăța că nu există nimic gratis.

Cel mai scump lucru este cel împachetat ca fiind gratis. Îl vei plăti mai mult decât face și nu vei avea ce face. Noi acum vom ajunge de partea neplăcută a redistribuirii politicilor inflaționiste. Înainte, am fost de partea plăcută a redistribuirii. Acum vine factura”, a declarat acesta referindu-se la alegătorii care au aplaudat la politici ce aveau cuvântul „gratis” în ele.

Două scenarii pentru criză

Ar fi două scenarii pentru a gestiona ceea ce urmează, conform cadrului didactic: oprirea inflației sau continuarea unei politici inflaționiste, concretizată printr-o mărire fără precedent a masei monetare.

„Se poate continua cu politica inflaționistă, așa cum s-a continuat în Zimbabwe, Venezuela, în istoria recentă sau așa cum s-a continuat în Germania anilor ’20. Germanii ar trebui să-și aducă aminte de ceea ce au însemnat anii ’20 pentru ei, când ceea ce cumpărai cu o marcă în 1920, cu doi ani mai târziu plăteai cu 1000 de miliarde de mărci. Rezultatul a fost că toată lumea a fost sărăcită, iar clasa mijlocie a fost ruinată”, a precizat acesta pentru sursa citată.

Nechita: scenariul corect este cel care prevede oprirea inflației (creșterea dobânzilor și eliminarea subvențiilor și a altor „gratuități” făcute de politicieni)

Trebuie oprită injectarea de masă monetară suplimentară în economie, consideră economistul: „Acest lucru se traduce prin creșterea ratei nominale a dobânzii controlate de băncile centrale, respectiv dobânda pe termen scurt.”

Astfel, băncile centrale „vor închide robinetul de bani”, vor da credite băncilor la dobânzi mai mari, iar acestea, la rândul lor, vor acorda credite mult mai greu decât înainte – relatează Adevărul.

„Rezultatul va fi o creștere a ratei dobânzii pe termen scurt la niveluri pe care nu le-am văzut de la sfârșitul anilor 70”, explică clujeanul, adăugând că oamenii trebuie stimulați să consume mai puțin și să economisească mai mult.

Euro sau dolari?

„Rezerva Federală a SUA (banca centrală a SUA) a reacționat cu întârziere, dar mai repede decât europenii. Este motivul pentru care vedem întărirea dolarului comparativ cu euro, la niveluri de la momentul lansării euro, acum 20 și ceva de ani.

Rata de schimb dintre două monede depinde de puterea de cumpărare a acelor monede.

Dacă dolarul își pierde puterea de cumpărare în același ritm cu euro, rata de schimb nu se modifică. Dacă euro își pierde puterea de cumpărare mai repede decât dolarul, euro se va deprecia”, a explicat economistul.

Nu recomandă mari schimbări valutare în perioada care urmează pentru că nu se știe ce va întâmpla

„Poate că europenii se trezesc și își schimbă politica valutară, poate că doamna Lagarde (Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene – n.red.) va lua decizii conform mandatului Băncii Centrale Europene, care este de stabilitate a prețurilor etc. Sunt multe aspecte care complică analiza ratei de schimb” susține economistul.

: „Noi ne-am aliniat oarecum cu ce făceau cei din Banca Centrală Europeană. Acest curs euro-leu a fost menținut într-o marjă de relativă stabilitate” consideră clujeanul referitor la politica monetară a BNR.

Cine plătește prețul inflației?

Potrivit publicației, va continua creșterea dobânzilor în România.

„Inflația însă este toxică din foarte multe puncte de vedere. Unul dintre acestea este că în momentul în care avem injecție de masă monetară în piață, când dobânzile nominale sunt reduse artificial – și în România, am fost multă vreme cu dobânzile sub rata inflației – oamenii au fost „furați” prin inflație, în special cei care au economisit.

Lor nu le plânge nimeni de milă! Cei care au luat bani împrumut la dobânzi mai mici decât normal, vor plăti prăjiturica mâncată mai repede atunci. Acum ei se găsesc de partea neplăcută a redistribuirii” a subliniat specialistul.

Masa monetară în Uniunea Europeană a crescut mai mult decât dublu, începând din 2010, când s-au făcut eforturi pentru salvarea euro și continuând cu ocazia încercării de a acoperi costurile luptei împotriva pandemiei și cu ocazia crizei energetice provocate de războiul din Ucraina iar prețul tipăririi de bani fără acoperire în piață va fi acoperit de către „cei mai mulți”, în opinia intervievatului.