Hostiuc: Și acum țin minte cum m-a întrebat Isărescu – „Pe fruntea ta ce scrie, leul românesc sau leul ING-ului?” Ce rol ar fi avut Florin Cîțu, Lucian Isar și Bogdan Mihoc în cel mai teribil atac asupra monedei naționale

Se împlinesc 10 de ani de la cea mai tensionată săptămână din istoria piaței valutare, când Mugur Isărescu acuza un atac fără precedent asupra leului.

Jurnalistul Cristian Hostiuc rememorează acele momente, scriind într-un articol pentru ZF că “BNR a apelat la măsuri neortodoxe, administrative şi chiar la ameninţări publice” pentru a evita o catastrofă economică.

În contextul de astăzi, când indicele ROBOR urcă accelerat, iar cursul valutar lovește din plin leul, Hostiuc amintește că guvernatorul BNR a acuzat la momentul respectiv trei bănci că ar fi încercat să inducă o criză de lichiditate pentru a crește dobânzile.

De altfel, Mugur Isărescu nu a confirmat niciodată oficial numele băncilor şi nici ale trezorerierilor implicaţi sau vizaţi, dar cele trei bănci ar fi fost: ING, Bancpost, UniCredit.

“BNR nu a confirmat niciodată oficial numele băncilor şi nici ale trezorerierilor implicaţi sau vizaţi. Fără să existe o confirmare oficială, cele trei bănci ar fi fost: ING, Bancpost, UniCredit. Numele celor trei dealeri au fost: Florin Cîţu, ING (actualmente senator PNL) Lucian Isar, Bancpost (care a ajuns ulterior cel mai mare critic al BNR şi al guvernatorului) şi Bogdan Mihoc, UniCredit (şeful dealerilor din piaţă şi cel care a dat un email în care le spunea participanţilor la piaţă să coteze corect)”, scrie Hostiuc.

“Şi acum ţin minte cum, cu două ore înainte de conferinţă, guvernatorul BNR mi-a spus: Pe fruntea ta ce scrie, leul românesc sau leul ING-ului?”, adaugă jurnalistul ZF.

Indicele Robor ajunsese, în 2008, să depăşească 50%, iar clienţii băncilor cu credite în lei intraseră în panică. În acel moment BNR a luat o decizie fără precedent: a plafonat valoarea Robor la un nivel legat de rata proprie de intervenţie.

“În anii care au urmat, modul neortodox în care a acţionat BNR a fost destul de criticat, lui Isărescu şi Băncii Centrale punându-li-se în cârcă criza şi prăbuşirea economică care a urmat în 2009 şi în anii următori. La începutul lui 2009, cursul a urcat la 4,2-4,3 lei, dobânzile la lei au scăzut greu, România s-a împrumutat la FMI de 20 de miliarde de euro, iar economia, de la un plus de 7% în 2008, a ajuns la un minus de 7% în 2009. Băncile au redus finanţările către companii, iar România în ansamblu s-a confruntat cu retrageri de finanţări externe, care nu putea fi acoperite intern”, mai scrie Hostiuc.

De-a lungul anilor, oficialii BNR au încercat să explice deciziile luate, dar cicatricile nu s-au închis nici până acum.