La fel ca și în anul 2021, uzina Automobile Dacia din Mioveni a produs anul trecut mai puține decât cele marocane de la Tanger și Casablanca.
În ceea ce privește competiția între uzinele din cadrul grupului Renault pentru alocarea de noi proiecte, coroborată cu declarațiile oficialilor francezi cu privire la apariția, în următorii ani, a două noi produse Dacia, volumul producției devine un factor important de diferențiere, alături, bineînțeles, de calitatea produselor și costurile de asamblare.
În timp ce în România au fost produse în anul 2022, conform Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) 314.228 de autoturisme Dacia, în cele două uzine din Maroc au fost asamblate nu mai puțin de 350.018 unități.
Potrivit Renault Group Morocco, producția de autoturisme Dacia din Maroc a fost împărțită între uzina greenfield de lângă Tanger (255.494 de unități) și mai vechea bază din Casablanca a grupului francez (94.524 de unități).
În ciuda faptului că sunt depășiți la capitolul volum al producției de concurenții marocani, românii se pot mulțumi cu valoarea adăugată mai mare a produselor. În acest fel, în timp ce în Maroc sunt, deocamdată, asamblate doar modelele Sandero, Logan și Lodgy, dar până nu demult era produs și Dokker (care acum poartă sigla Renault), uzina de la Mioveni produce Jogger, inclusiv Hybrid, Duster, Sandero Stepway și Logan.
Importanța României și Marocului pentru marca Dacia este accentuată și de cota de piață deținută în cele două state. Chiar dacă nu ocupă un loc fruntaș în clasamentul global al vânzărilor de mașini Dacia, cele două piețe au această marcă pe primul loc.
Spre exemplu, anul trecut, din totalul de 129.328 de autoturisme comercializate în România, 40.019, adică 31,3% din piață, au purtat marca Dacia. La fel, în Maroc, dintr-un total de 143.186 de unități, 38.885, adică 27,2% din piață, au fost Dacia, scrie economica.net.
Deși este mai puțin cunoscută de români, industria auto din Maroc reprezintă un vector important de creștere al acestei țări. În afară de o producție totală de autovehicule care depășește, anual, 700.000 de unități (față de doar 500.000 în România), dintre care 85% sunt exportate, statul nord-african deține circa 200 de producători de piese și componente auto. Integrarea locală a producției, aflată în prezent la circa 65%, este prognozată să urce la 80% până în 2025.
În luna noiembrie a anului trecut, grupul Stellantis a anunțat extinderea facilităților sale din Kenitra printr-o investiție de circa 300 de milioane de euro care va genera și 2.000 de noi locuri de muncă. Acești noi angajați se vor adăuga celor 180.000 de persoane angrenate în industria auto marocană.
Importanța investiției Stellantis nu rezidă doar din creșterea producției industriale și a numărului de locuri de muncă, ci și din tehnologia tot mai avansată înglobată în noile produse. Conform oficialilor marocani, grupul auto va aduce la Kenitra o așa-numită platformă „inteligentă” pe baza căreia vor fi asamblate modele electrice precum Citroen Ami sau Opel Rocks-e.
Chiar mai important, statul marocan a promis chiar în ultimele zile ale anului 2022 că va investi 50 de milioane de euro într-o mică uzină care are ca rol asamblarea unui vehicule electric național. Investiția în noua fabrică de asamblare va fi una 100% marocană, iar producția sa inițială va fi de circa 3.000 de unități pe an. Ulterior, până în 2030, producția ar trebui să urce la 20.000 de mașini/an.
În ceea ce privește modelele electrice promise de Stellantis și de autoritățile din Maroc, ar putea fi adăugat în viitorul apropiat și un vehicul, tot electric, al unei mărci chineze. Presa marocană scrie că brandul asiatic XEV este gata să demareze investițiile pentru a asambla în Maroc, lângă Tanger, un vehicul „conceput și dezvoltat la Torino” destinat într-o primă fază pieței italiene.
Electrificarea mașinilor produse în Maroc este extrem de importantă dat fiind faptul că Uniunea Europeană, principala piață de export a uzinelor marocane, se pregătește să interzică vânzarea de vehicule cu motoare termice în 2035.