UPDATE// OUG care permite posesorilor de carnet categoria B să conducă scutere, la CCR. Sesizarea președintelui Iohannis, amânată până pe 13 martie

UPDATE: 21.02.2024, ora 13:10// Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat discuţiile pe sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind actul normativ care permite posesorilor de carnet categoria B să conducă scutere pentru 13 martie.

––––––––––––––Știre inițială–––––––––––––––––––––-

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind actul normativ care permite posesorilor de carnet categoria B să conducă scutere.

Ce prevede legea transmisă către promulgare

Legea transmisă către promulgare completează OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice în sensul extinderii valabilităţii permiselor de conducere eliberate pentru categoria B şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/ kg, categoria A1, scrie Agerpres.

Totodată, sunt instituite anumite condiţii pentru deţinătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă şi motociclete de tipul celor anterior menţionate.

De ce a făcut Klaus Iohannis sesizare la CCR

În iulie 2023, Klaus Iohannis a solicitat reexaminarea acestui act normativ de către Parlament din următoarele motive: plasarea greşită a intervenţiei legislative, precum şi neclaritatea legii din perspectiva modului în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică, dacă această dovadă trebuie deţinută fizic şi prezentată în cazul unui control de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere. De asemenea, preşedintele a invocat lipsa de claritate a intenţiei legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1.

Ulterior, la sfârşitul lunii decembrie, în urma reexaminării, Parlamentul a transmis spre promulgare legea pentru completarea OUG 195/2002.

Președintele României arată în sesizarea la CCR că legea introduce o nouă literă, cu următorul cuprins: permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile şi pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/ greutate de cel mult 0,1 kW/ kg, categoria A1, cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniţi, o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B şi fac dovada, printr-o adeverinţă, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule.

Adeverinţa obţinută se înscrie în Registrul naţional al cursanţilor gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informaţia deţinerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în vederea introducerii menţiunilor corespunzătoare în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.

Potrivit șefului statului, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare, acesta a reconfigurat condiţiile în care deţinătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite.

În procedura de reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adus o serie de amendamente, printre care înlocuirea sintagmei „deţinătorii permiselor trebuie să aibă (…) permisul pentru categoria B obţinut de minimum 3 ani” cu sintagma „deţinătorii permiselor să aibă (…) o experienţă de cel puţin 3 ani de conducere pentru categoria de vehicule B”.

Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a menţinut sintagma „o experienţă de cel puţin”, însă a redus cu un an durata menţionată, respectiv la cel puţin 2 ani, conform sursei citate.

Klaus Iohannis consideră că, prin înlocuirea sintagmei „deţinătorii permiselor trebuie să aibă (…) permisul pentru categoria B obţinut de minimum 3 ani” cu sintagma „deţinătorii permiselor să aibă (…) o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” se încalcă dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevăd că „forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor”, şi ale art. 36 alin. (1) din acelaşi act normativ potrivit cărora „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”.

„Considerăm că prin referirea la experienţa de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B norma devine neclară şi echivocă, generând confuzie în aplicare. În acest sens, folosirea unui termen general precum cel referitor la „experienţă” încalcă standardele de calitate a legii”, menționează preşedintele.

Acesta a mai adăugat că „dovada experienţei va fi dificil de probat”.

„Este neclar dacă intenţia legiuitorului a fost de a asimila perioada de deţinere a permisului pentru o anumită perioadă de timp cu experienţa cerută de lege sau dacă este necesar ca dovada acestei experienţe să se realizeze în alt mod, situaţie în care norma este lacunară, neprecizând niciun criteriu pentru probarea experienţei”, a transmis Klaus Iohannis.

„Înlocuirea cerinţei privind deţinerea permisului pentru categoria B de minimum 3 ani cu cea a experienţei de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B depăşeşte cadrul dezbaterii declanşate de cererea de reexaminare şi exprimă o nouă voinţă politică cu privire la care Preşedintele României nu mai poate opune dreptul de veto suspensiv, prin formularea unei cereri de reexaminare”, se mai explică în sesizarea făcută.

Astfel, Klaus Iohannis cere CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională, în condiţiile în care intervenţiile realizate de Parlament au fost făcute cu depăşirea limitelor cererii de reexaminare şi cu nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.