Ce prevede proiectul de autonomie asumat de UDMR: Documentul transformă regiunea într-un stat cu Parlament și Guvern propriu

Ținutul Secuiesc va avea propriul guvern, propriul parlament şi propriul preşedinte. Cel puţin asta prevede proiectul de autonomie scris şi oficial asumat de UDMR. Documentul propune o formă radicală de autonomie teritorială pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri și cu instituții proprii. Prevederile însumate transformă practic, regiunea în stat.

Tinutul Secuiesc va fi o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul statului român, cel puţin asta vor liderii UDMR care au scris proiectul de autonomie teritorială. Un document care va intra în dezbatere publică în această toamnă. Potrivit acestui proiect asumat de UDMR, din Tinutul Secuiesc vor face parte judetele Covasna, Harghita și Mureș. Atât regiunea, cât și județele componente vor avea steaguri și steme proprii. Regiunea autonomă va avea propriul guvern, propriul parlament şi propriul preşedinte.

Astfel, noul teritoriu fi condus – pe post de legislativ – de un Consiliul regional compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Aleşii vor putea emite acte normative regionale care vor fi publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română și în limba maghiară. Ele vor intra în vigoare la 7 zile de la publicare, conform HotNews.

Executivul regional – adică un guvern în miniatură – va avea sediul la Miercurea Ciuc. Președintele executivului regional va şi preşedintele Tinutului Secuiesc. El va participa la ședințele Guvernului României, în care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Executivul noului stat va gestiona banii publici şi serviciile regionale. Astfel, banii din taxele şi impozitele plătite de cetăţenilor celor 3 judeţe nu vor mai ajunge în întregime la Bucureşti, ci înjumătăţiţi. La bugetul regiunii va intra şi 20% din colectarea TVA-ului. Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele din zonă vor fi în administrarea regiunii. Padurile, minele, carierele de piatra aflate în proprietea statului vor trece în administarea Tinutului Secuiesc. Legile, decretele si hotararile de guvern care intereseaza regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

Modificări vor fi şi în sistemul juridic. Astfel, potrivit proiectului de autonomie teritorială 2 din trei 3 magistratii de la Curtea de Apel Târgu Mureș, respectiv tribunalele județelor Covasna, Harghita și Mureș trebuie să aparțină comunității maghiare. Maghiarii vor să aibă un reprezentant şi în CSM.

Limba maghiară, alături de limba română va fi considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă va fi obligatorie pentru toate actele normative. Cetățenii vor avea în schimb dreptul să aleagă în ce limbă să scrie şi să vorbească. Consilierul premierului Victor Ponta pe probleme juridice, Gyorgy Frunda, vrea scăderea pragului de la care limba maternă să se poată folosi obligatoriu în administratia publică, justiție și alte instituții, de la 20% la 15%, pentru că maghiarii sunt tot mai puțini.

Un alt articol important al proiectului redactat de UDMR stabileşte că Statutul de regiune autonomă al Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-o lege constituționala și numai în urma unui referendum organizat în Ținutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desființarea statutului de regiune autonomă.

UDMR împreună cu partidul extremist maghiar PCM vor organiza, la sfârşitul lunii noiembrie, un miting în Sfântu Gheorghe, la care sunt aşteptaţi zeci de mii de maghiari din Transilvania, pentru a cere respectarea Proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918, unde s-a promis autonomia.