Taxa pe stâlp afectează din ce în ce mai mult afaceri. Spre exemplu, cei care vor să-şi amenajeze birourile însă nu au un act de proprietate asupra terenurilor, sunt nevoiţi să plătească şi taxa de stâlp. Specialiştii spun că, după prima jumătate a anului, când au început să fie publicate rezultatele financiare ale companiilor, s-a observat că taxa a dus la scăderea vânzărilor, a profiturilor şi a blocat proiecte de investiţii.
Taxa pe stâlp, aşa cum a fost supranumit impozitul pe construcţii speciale, continuă să creeze probleme, chiar şi după aproape un an de la introducerea ei în Codul Fiscal, spun analiștii economici.
Una dintre situațiile care nu este încă lămurită, nici prin normele de aplicare, îi vizează pe chiriaşii care au construit sau modernizat clădirile.
„Dacă valoarea lucrărilor este mai mică de 25% din valoarea clădirii, chiriașul nu are obligația să îi comunice proprietarului efectuarea lor. Prin urmare, atâta timp cât proprietarul nu știe de efectuarea lucrărilor, nu le declară și, evident, nu plătește impozit local pe clădiri pentru aceste lucrări. Potrivit ANAF, deşi acest lucru vine în contradicţie cu prevederile din Codul fiscal şi din normele metodologice de aplicare, chiriașul datorează impozitul de 1,5% din valoarea lucrărilor”, a declarat Eugenia Ion, tax consultant.
Taxa pe construcţii speciale a iscat discuţii aprinse încă din momentul introducerii ei în Codul fiscal. Nemulţumirile mediului de afaceri au fost ignorate, deşi Consiliul Investitorilor Străini a atras atenţia că, pe termen lung, vor fi anulate investiţiile programate de companii şi că există un risc serios de faliment şi concedieri.
În luna iunie, din taxa pe construcţii speciale, au ajuns la buget 1,5 miliarde de lei.