Congresul UDMR: Noua conducere, curtată şi ameninţată deopotrivă. Cu cine se va alia?

UDMR se află din nou în pragul unei alegeri dificile, atât în interiorul formațiunii cât și în raport cu celelalte partide de pe scena politică. După 18 ani în care formaţiunea l-a avut ca lider pe Marko Bela, a venit momentul ca acesta să predea ştafeta unui alt președinte, care va fi ales la Congresul din acest weekend. Odată cu preluarea conducerii, însă, noul lider este pus într-o situaţie delicată: fie păstrează relaţia cu principalul partid aflat în prezent la guvernare, fie se mută acum în tabăra adversă pentru a nu risca mai târziu să rămână în opoziţie. Indiferent de alegerea pe care o va face, UDMR nu va avea parte de un an foarte liniştit, cu atât mai mult cu cât a fost anunţată deja o moţiune de cenzură la adresa Guvernului.

Cel de-al zecelea Congres al UDMR este programat să aibă loc pe 26-27 februarie, la Oradea. La eveniment sunt aşteptaţi să ia parte 555 de delegaţii, alături de liderii PSD, PNL şi PDL, precum şi invitaţi din  Ungaria, Slovacia sau Serbia.

Kelemen Hunor, favorit la şefia UDMR

Politică - 22 nov, 18:27

Ciprian Ciucu, despre planurile PNL-ului după alegeri: Să facem o alianță cu forțe de dreapta. Ne-am dori refacerea guvernării așa cum a fost în 2020, dar mult mai matură (VIDEO)

În cursa pentru preluarea conducerii UDMR s-au înscris actualul ministru al Culturii şi fost candidat la prezidenţiale, Kelemen Hunor, deputatul Olosz Gergely şi consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs. Până în prezent, favorit la obţinerea noului mandat pare să fie Kelemen Hunor, susţinut de altfel de actualul lider, Marko Bela.

Kelemen Hunor a reuşit să atragă sprijinul celor mai puternice organizaţii ale partidului, precum cea din Mureş, Covasna, Harghita, sau Satu Mare. Totodată, prin cooptarea lui Laszlo Borbely în echipa de conducere, acesta şi-a asigurat şi sprijinul liderilor puternici din organizaţii.

Una dintre cele mai importante promisiuni lansate de Kelemen Hunor se referă la numirile în Consiliul de Coordonare ale UDMR. Acesta susţine că va modifica statutul Uniunii în acest sens.

Olosz Gergely, susţinut de FIDESZ

Deşi este ultimul intrat în cursa pentru şefia UDMR, Olosz Gergely este considerat principalul contracandidat al lui Kelemen Hunor. Candidatura acestuia este susţinută de FIDESZ, partidul actualului premier al Ungariei, Viktor Orban, astfel că printre promisiunile sale se numără întărirea relaţiilor cu Guvernul de la Budapesta.

„Eu am fost şi la Budapesta şi nu am fost ca turist ca domnul Kelemen , am fost să discut cu domnul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban, despre viitorul UDMR pe termen lung şi consolidarea relaţiilor întreUDMR şi FIDESZ-KDNP”, declara Olosz Gergely pentru Evenimentul Zilei, la începutul acestei luni.

Pe lângă apropierea de FIDESZ, Olosz Gergely încearcă să întărească relaţiile și cu vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes. Deputatul nu s-a ferit să admită că s-a întâlnit cu Tokes după începerea campaniei din interiorul UDMR, pentru a purta discuţii referitoare la „binele comunității maghiare”. Asta în condiţiile în care Laszlo Tokes anunţa la sfârşitul anului trecut înfiinţare unui nou partid maghiar, care se doreşte a fi „purtătorul de cuvânt al politicii de autonomie”.

„Faţă de de contracandidatul meu Kelemen Hunor, care promite că va sta la discuţii nu că va face ceva, eu m-am întâlnit cu domnul Laszlo Tokes şi am vorbit despre viitorul maghiarimii şi sunt convins că pe marginea punctelor comune o să ajungem la o înţelegere care priveşte interesele comunităţii”, mai declara Olosz Gergely în acelaşi interviu.

Eckstein-Kovacs, în favoarea ieşirii UDMR din Guvern

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs este cel de-al treilea pretendent la şefia UDMR. După ce şi-a lansat campania pe Internet, pentru a atrage tineri, acesta nu s-a ferit să se declare în favoarea ieşirii de la guvernare a formaţiunii conduse acum de Marko Bela.

La scurt timp de la intrarea în cursa electorală din interiorul UDMR, Peter Eckstein-Kovacs şi Kelemen Hunor au avut o primă confruntare, în care s-au acuzat de demagogie şi privilegii nemeritate.

„Eu cred că în această campanie electorală într-adevăr unul dintre candidaţi are o situaţie privilegiată şi asta se manifestă. (…) Ceea ce mie mi se pare absolut nepotrivit este că liderii de filiale sunt cu frica în sân”,  declara atunci consilierul prezidenţial, citat de Evenimentul Zilei.

Replica lui Kelemen Hunor nu a întârziat să apară: „Nu văd niciun lider UDMR cu frica în sânge şi nu cred că sunt oameni care pot fi influenţaţi şi care pot fi intimidaţi. Este o demagogie ieftină, eu nu cred că despre aşa ceva ar trebui să vorbim, ci despre programe. Eu nu prea vorbesc despre domnul Eckstein fiindcă nu am despre ce vorbi”.

Cod etic între candidaţi

Doi dintre candidaţii înscrişi pentru preluarea şefiei UDMR au semnat, luna trecută, şi un cod etic pentru alegerile interne. Este vorba despre Peter Eckstein Kovacs și Olosz Gergely, care au vrut să se asigure că se va aplica principiul egalităţii de şanse.

 ”Am propus un cod etic care conţine principii, respectiv să nu fim preocupaţi de situaţia familială a unuia sau a altuia, lucruri de acest fel. Să nu promitem favoruri, să nu intimidăm (…) Este şi un capitol care vorbeşte despre egalitatea de şanse”, declar Eckstein.

Oferte, riscuri, decizii

Imediat după preluarea ştafetei, noua conducere a UDMR va trebui să decidă ce va face mai departe în privinţa colaborărilor politice.  Formaţiunea maghiară a avut mereu grijă să fie inclusă în aproape toate calculele de guvernare, cu excepţia perioadei de nouă luni în care PSD a condus împreună cu PDL. Acum, însă, pare mai „rentabil” să se retragă o scurtă perioadă, însă cu riscul de a rămâne pe bară o perioadă mai lungă decât preconizează.

Uniunea Social-Liberală îi curtează intens pe udemerişti pentru a ieşi de la guvernare, astfel încât PDL să rămână în minoritate. De celalaltă parte, PDL se confruntă cu propriile lupte interne, astfel că nu are foarte multe de garantat partenerilor de coaliţie.

Dacă decide să se alăture USL, şi deci PDL să ajungă în opoziţie, UDMR ar putea reveni la guvernare în doar câteva luni. Cum USL nu poate garanta, însă, nimic în mod concret, formaţiunea maghiară riscă să rămână în opoziţie o perioadă mai lungă decât s-ar aştepta. Şi asta după ce a reuşit să forţeze mâna partenerilor de coaliţie în câteva momente cheie ale guvernării şi să obţină o parte din lucrurile pentru care militează.

Oferta USL nu este, însă, una pe termen nelimitat. Vice-preşedintele liberal, Mihai Voicu, precizează, pentru RFI, că dacă UDMR va refuza oferta Opoziţiei actuale, şansele ca formaţiunea maghiară să mai fie luată în calcul după viitoarele alegeri sunt minime.

La rândul lor, liderii PDL preferă să aştepte rezultatul alegerilor din UDMR înainte de a face următorul pas. Într-o postare pe blogul personal, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, invocă necesitatea stabilirii unei strategii comune între partide, pentru recâştigarea încrederii românilor. Conform ministrului, PDL trebuie să ia o decizie tranşantă în acest sens imediat după Congresul UDMR.

UDMR vs. PPMA

Pe lângă toate deciziile în faţa cărora se află, UDMR s-ar mai putea confrunta cu o altă problemă, de această dată legată de eelctorat. Este vorba despre noul partid înfiinţat de Laszlo Tokes, care ar putea văduvi Uniunea de o parte din simpatizanţi.

La sfârşitul anului trecut, preşedintele Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes,  a anunțat înfiinţarea unui nou partid. Formaţiunea, denumită Partidul Popular al Maghiarilor din Ardeal (PPMA), se doreşte a fi „purtătorul de cuvânt al politicii de autonomie”.

„Cu mijloace învechite nu putem face nimic. Nici UDMR nu se poate îmbunătăţi şi nici greşelile celuilalt partid aflat la conducerea României nu se pot repara aşa de uşor. Avem nevoie de un nou partid”, declara atunci Laszlo Tokes.

„În centrul politicii naţionale trebuie să fie pusă autonomia, iar Partidul Popular din Ardeal va fi purtătorul de cuvânt al politicii de autonomie (…) Trebuie să ne găsim aliaţi şi în alte partide pentru că doar aşa vom putea realiza integrarea noastră în politica europeană”, mai preciza vicepreședintele Parlamentului European.