Regionalizarea împarte România în şapte sau opt regiuni. Se arată într-un prim raport oficial prezentat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare. Influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori sunt punctele de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale României.
Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul acestora - şapte sau opt.
„Actualele județe nu pot fi performante în accesarea fondurilor europene, vreau să facem acea standardizare, bugetul de funcționare pentru o primărie, în functie de populație și suprafață. Județele rămân. Dacă le desființăm, încurcăm absolut tot și nu puteam pune în loc niște structuri regionale funcționale”, a spus Victor Ponta, la TVR.
Potrivit raportului prezentat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, România va fi împărţită în următoarele regiuni: Muntenia de Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti, Dunărea de jos, Moldova de Nord, Transilvania centrală, Transilvania de Nord Vest, Banat Vest şi Oltenia, scrie Adevărul.
Raportul mai arată că „regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă. Documentul menţionează, de asemenea, că „segmentarea Transilvaniei, a zonelor de dincolo de Carpaţi, în trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibilă dacă luăm în seamă regiunile funcţionale relevate de fluxurile de migraţie interjudeţeană.