Preşedintele Traian Băsescu, participă luni, la Congresul Curţilor Constituţionale Europene, organizat la Bucureşti, unde a ţinut un discurs de întâmpinare al celui de-al 15-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constitutionale Europene.
Decalaraţii Traian Băsescu:
– Ţin să vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la lucrările de deschidere a acestui Congres
– Apreciez că promovarea dialogulului între jurisdicţiile constituţionale reprezintă un schimb necesar şi obligatoriu al judecătorilor în aplicarea şi interpretarea Dreptului
– Cunoasterea mai multor răspunsuri pentru rezolvarea unei probleme este u semna al progresului şi al dinamicii Dreptului, judecătorului constituţional revenindu-i dificila sarcină de a filtra şi aplica soluţiile cele mai adecvate contextului
– Dialogul dintre jurisdicţiile constituţionale, scopul declarat al Conferinţei Curtilor Constituţionale Europene are un rol fundamental în cunoaşterea reciprocă a sistemelor constituţionale, în utilizarea unui limbaj constituţional comun şi în găsirea unor soluţii comune de către toate jurisdicţiile statelor participante
– În cadrul bunei organizări a autorităţii statului, rolul Curţilor Constituţionale este unul esenţial şi definitoriu, reprezentând un adevarat pilon de susţinere a statului şi a democraţiei, garantând egalitatea în faţa legii, liberăţile fundamentale şi drepturile omului
-Curţile Constituţionale contribuie la buna funcţionare a autorităţilor publice, în cadrul raporturile constituţionale de separaţie, echilibru, colaborare şi control recpiroc al puterilor statului. De aceea, Curţile Constituţionale reprezintă autorităţi fără de care bunul mers al societăţii ar fi puternic afectat
– Chiar dacă rolul şi competenţele Justiţiei Constituţionale variază în funcţie de statul în care aceasta functionează, este esenţial ca deciziile sale să fie executate cu eficacitate de către destinatari
-Jurisdicţia Consituţională în România are caracteristici proprii, ca de altfel ca şi procesul de creare după decembrie 1989, al noului sistem constituţional românesc, care este unul aparte din mai multe puncte de vedere
-Constituţia României din 1991 a asigurat suportul instiuţional al unei dezvoltări democratice. Ulterior, prin revizuirea din 2003, s-a încercat adaptarea mecanismelor naţionale celor europene. Însă neclarificarea unor raporturi instituţionale reprezintă unul din elementele care în ultimii ani au arătat în plan practic insuficienţa unor norme fundamentale a României
-În sistemul constituţional românesc, Curtea Constituţională are o poziţie particulară, puterea sa sporind în timp, atât direct prin acordarea unor noi atribuţii cu ocazia revizuirii Constituţiie, cât şi mai ales indirect, prin aceea că în ultimii ani autorităţile statului au recurs frecvent la competenţele acesteia, altfel spus la arbitrajul Curţii Constituţionale
-Traversăm în prezent o perioadă complexă având în vedere conjunctura socială, politică şi economică a statelor. Ideea că statul este solvabil întotdeauna este astăzi pusă sun semnul întrebării. Tot mai multe state reuşesc cu greu să păstreze echilibrul între ansamblul drepturilor şi libertăţilor consacrate consacrate constituţional, pe de o parte şi lipsa de resurse economice necesare satisfacerii acestora pe de altă parte
– Am convingerea că dezbaterile ce vor urma se vor dovedi utile şi vor întări ideea că putem vorbi la nivelul justiţiei constituţionale europene de o cultură comună a protecţiei drepturilor fundamentale