Deutche Welle: Dacă toată lumea ar trimite la Consiliul European reprezentanți cu mandate imperative, uniunea s-ar destrăma imediat

Poziția premierului Victor Ponta privind dreptul de veto la Consiliul European dedicat bugetului 2014-2020 este ”neinspirată”, pentru că, dacă toți s-ar duce la astfel de reuniuni cu mandate nenegociabile, UE s-ar destrăma, comentează Deutsche Welle.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/dw-ue-s-ar-destrama-daca-to-i-participan-ii-s-ar-duce-la-consiliu-cu-un-mandat-nenegociabil_1054606.html#ixzz2CPzDLXIM

Atitudinea adoptată, joi, de premierul Victor Ponta în cadrul unei conferinţe de presă, a fost „neinspirată” prin insistenţa asupra mandatului de reprezentare a României în cadrul summit-ului Consiliului European şi asupra poziției sale privind dreptul de veto dedicat bugetului 2014-2020, sunt de părere jurnaliștii de la Deutche Welle.

„Dacă toată lumea ar face la fel şi ar trimite la reuniunile Consiliului European, reprezentanţi cu mandate imperative, Uniunea s-ar destrăma într-o clipă. Bucureştiul nu poate impune reprezentantului său (preşedintele sau oricare altul) un mandat nenegociabil din două motive: pe de o parte România care nu a absorbit nici o zecime din banii disponibili are o poziţie foarte slabă, iar pe de altă parte acest tip de abordare este în principiu nerecomandabil”, notează DW.

„Atitudinea adoptată de primul ministru Victor Ponta care a vorbit despre posibilitatea recurgerii la dreptul de veto în cazul celor mai nefavorabile propuneri a uimit nu pentru că România sau Bulgaria sau Polonia nu ar avea dreptul să se opună, ci pentru că nici România şi nici alte ţări care se consideră dezavantajate nu sunt singure şi pentru că oricum este vorba de un proces de negociere aflat în plină desfăşurare”, potrivit jurnaliștilor.

Deutche Welle consideră că bătălia României pentru bugetul Uniunii Europene este, mai curând, teoretică.

„Este firesc şi legitim să încerce să obţină cel puţin la fel de mult ca şi până acum, dar gradul redus al absorbţiei fondurilor de coeziune ridică întrebări serioase privind posibilităţile sale reale. Dacă România a atras abia o zecime din sumele puse la dispoziţie şi chiar şi această infimă parte este grevată de bănuieli sau dovezi clare de corupţie, reprezentanţii României, oricare ar fi aceia nu vor avea argumente puternice de partea lor. Este ceva care nu mai ţine de abilitatea diplomatică sau de talent persuasiv. Singura modalitate prin care România mai poate influenţa în folosul ei deciziile liderilor europeni, este alianţa cu „prietenii coeziunii”, adică grupul de 18 ţări, care, în jurul Poloniei, au creat deja o alianţă menită să împiedice reducerea fondurilor destinate regiunilor mai sărace”, adaugă DW.