Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a înlocuit-o joi în funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris pe Katia Dănilă. Aceasta, la învestirea sa în 2009, devenea cel mai tânăr şef al unei filiale a ICR, având atunci doar 32 de ani, anunţă Mediafax.
Aceasta este cea de-a doua schimbare survenită în ultima săptămână la nivelul filialelor ICR, după ce vineri, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită, miercuri, de scriitoarea Doina Uricariu.
Demisiile Corinei Şuteu şi Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.
„În vederea consolidării reţelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe domnul Alexandru Dobrescu, personalitate de prim plan a culturii române actuale, cunoscut publicist şi editor din Iaşi. Una din preocupările majore ale noului director va fi asigurarea participării prestigioase a României ca invitată de onoare la Salon du Livre de la Paris (22 – 25 martie 2013)”, se arată în comunicatul ICR.
Alexandru Dobrescu s-a născut pe 5 septembrie 1947, în Botoşani, este căsătorit din 1976 cu Gabriela Dobrescu şi are doi copii. În 2002, a absolvit cu Magna Cum Laude Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, cu teza „Maiorescianismul în cultura română”. A colaborat, în calitate de redactor şi redactor şef, cu publicaţiile Cronica din Iaşi şi Convorbiri literare, a fost director al Editurii Mydo Center, cercetător ştiinţific principal la Fundaţia Academică „Petre Andrei”, director al Muzeului Municipal din Iaşi şi profesor al universităţilor „Petre Andrei” din Iaşi şi „Bacovia” din Bacău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi, în perioada 1969 – 2005, a publicat peste 1.000 de cronici literare, studii, eseuri, articole în majoritatea publicaţiilor culturale importante din România. Este autorul a nouă volume de critică şi istorie literară, apărute între anii 1979 – 2005, al mai multor ediţii din scriitorii clasici şi traduceri.
Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.
Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece „de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea naţională a românilor” de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.
Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.
În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când s-a instalat la şefia instituţiei.
De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.