Scandalurile care au marcat scurtul mandat al lui Vlad Voiculescu în fruntea Ministerului Sănătății

În scurtul său mandat de doar patru luni în fruntea Ministerului Sănătății, Vlad Voiculescu a fost în centrul a numeroase controverse și scandaluri, fie că este vorba despre contextul unor crize sanitare grave sau al unor dipute personale cu premierul Florin Cîțu.

Scandalul datelor privind vaccinarea împotriva COVID-19

Unul dintre primele scandaluri în care Vlad Voiculescu a intrat pe contrasens cu premierul Florin Cîțu a vizat transparentizarea datelor privind vaccinarea împotriva COVID-19. Un conflict a izbucnit în interiorul coaliției, când Ministerul Sănătății a publicat, pe data de 4 martie, în premieră de la debutul pandemiei în România, situația testărilor și a spitalizărilor în fiecare județ, precum și situația vaccinărilor în fiecare centru de vaccinare, pe platforma data.gov.ro.

Publicarea acestor date a fost coordonată de Ștefan Voinea, consilier onorific al ministrului Sănătății. Câteva zile după această mișcare, Vlad Voiculescu a fost erou pe rețelele de socializare.

Decizia neașteptată nu a fost privită cu ochi buni de Florin Cîțu. Premierul a anunțat că va fi trimis Corpul de control al Guvernului la Ministerul Sănătății pentru a cerceta respectarea legislaţiei privind accesul la datele despre pandemie.

Conflictul dintre premier și Vlad Voiculescu a luat amploare pe 9 aprilie. Atunci Corpul de control al prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală in rem, ca urmare a verificărilor preliminare efectuate la Ministerul Sănătății și la celelalte instituții din subordinea sau coordonarea Guvernului care au atribuții legale în privința gestionării platformei naționale privind vaccinarea – Registrul Electronic Național de Vaccinări.

În aceeași zi, Ministerul Sănătății a reacționat, arătând că informațiile „pe care le putea accesa din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) nu erau secretizat”, iar consilierul onorific al lui Vlad Voiculescu avea dreptul să le acceseze fără vreo formalitate suplimentară.

Tragedia de la Matei Balș

Una dintre primele crize sanitare majore în centrul căreia s-a aflat Vlad Voiculescu s-a produs în dimineața zilei de 29 ianuarie, când în jurul orei 6:00 dimineața, într-unul dintre pavilioanele Institului de Boli Infecțioase Matei Balș din București s-a produs un incendiu. În urma incidentului, 20 de pacienți COVID-19 care erau internați în pavilionul cuprins de incendiu au murit în acea zi sau în săptămânile care au urmat.

În urma tragediei, Vlad Voiculescu a fost acuzat că a tergiversat rezultatele anchetei privind cauzele incendiului și principalii responsabili. Nu este clar nici până acum câți au murit din cauza incendiului și câți din cauza infecției cu COVID-19 sau a altor afecțiuni de care sufereau.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat la acea vreme un raport după incendiul de la Institutul Matei Balș, condus de o viață de Adrian Streinu Cercel. Acel raport nu a mai fost prezentat până în ultima zi a mandatului de ministru al lui Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu, fără mască de protecție

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a fost surprins în repetate rânduri fără mască de protecție. Într-o înregistrare făcută publică de PSD, ministrul Vlad Voiculescu nu poartă mască de protecţie deşi se află foarte aproape de o altă persoană din staff ul său, persoană care a ştiut să respecte regulile să să se protejeze pe timp de pandemie. Totodata, sa-l protejeze şi pe ministrul Voiculescu.

Incidentul a avut loc după ce ministrul Sanătății, Vlad Voiculescu,a fost fotografiat, fără mască de protecție Covid-19 și pe holurile Parlamentului, timp de 20 minute. În tot acest interval, a vorbit la telefon și s-a salutat cu doi colegi.

Vlad Voiculescu, criticat, chiar în interiorul propriului partid din cauză că e un comunicator slab

Una dintre criticile virulente aduse lui Vlad Voiculescu, atât în interiorul partidului, cât și în afara sa vizează slaba capacitate de comunicare a acestuia. Sub mandatul său, Ministerul Sănătății s-a remarcat prin comunicare slabă sau târzie pe teme-cheie, precum gestionarea pademiei de COVID-19.

Pe 27 ianuarie, la o lună după venirea lui Vlad Voiculescu la minister, Bogdan Oprea, fost purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu la Administrația Prezidențială, era numit consilier la cabinetul lui Vlad Voiculescu, cu atribuții de purtător de cuvânt. Bogdan Oprea avea să reziste în această funcție mai puțin de două luni, după gafe repetate de comunicare, o slabă cunoaștere a domeniului sănătății și după ce și-a ostilizat în timp record o mare parte dintre jurnaliștii acreditați la Ministerul Sănătății.

După plecarea lui Bogdan Oprea, comunicarea la Ministerul Sănătății a rămas într-o zonă gri: conferințe de presă rare sau anunțate cu mai puțin de o oră înainte, postări pe pagina de Facebook a ministrului.

Evacuarea spitalului Foișor, transformat în unitate COVID

Vlad Voiculescu a declanșat un nou conflict în coaliție, în contextul scandalului evacuării în miez de noapte a Spitalului Foișor. Transformarea Spitalului de Ortopedie Foișor în spital suport COVID-19, printr-un Ordin semnat de Raed Arafat și avizat de Vlad Voiculescu, a cauzat critici puternice în spațiul public.

Imaginile cu pacienți non-COVID evacuați la o oră târzie, când afară era deja întuneric, unii dintre ei pe targă, au făcut înconjurul televiziunilor. Într-o declarație de presă dată două zile mai târziu, ministrul Sănătății spunea că i-a sunat personal pe toți pacienții externați de la Foișor.

Deși evacuarea putea începe vineri încă de la ora 11:00, înainte de prânz, managerul ar fi tras de timp și a început-o la orele serii, într-un haos generalizat. De menționat faptul că Spitalul Foișor nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, ci a ASSMB – Primăria Capitalei. Managerul spitalului a refuzat transferul pacienților non-COVID o zi întreagă, iar transferul a început abia seara, după ce Raed Arafat l-a sunat pe premierul Florin Cîțu, iar Florin Cîțu pe primarul Nicușor Dan.

Tragedia de la unitatea mobilă ATI, instalată la Spitalul Victor Babeș din Capitală

După doar 3 zile de la scandalul de la Spitalul Foișor, un alt incident tragic avea să umbrească mandatul ministrului Vlad Voiculescu. Este vorba despre decesula trei pacienți la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din București. Aceștia erau infectați de COVID-19 și internați în unitatea mobilă ATI. Decesul lor a fost cauzat de o defecțiune în urma căreia s-a oprit alimentarea cu oxigen.

Mulți au acuzat faptul că Vlad Voiculescu a organizat o conferință de presă pe această temă abia a doua zi după-amiază, la presiunea jurnaliștilor, care ceruseră declarații încă de la orele dimineții. În seara tragediei, premierul Florin Cîțu și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au ținut o conferință de presă la Guvern, în care Raed Arafat a vorbit, la miezul nopții, mai bine de o oră și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. În aceeași seară, ministrul Sănătății posta o reacție pe pagina sa de Facebook, în care transmitea condoleanțe familiilor victimelor.

Ordinul care introduce noi criterii de carantinare

Picătura care a umplut paharul a fost ordinul elaborat de Ministerul Sănătății, care introduce noi criterii pentru instituirea carantinei în localități. Pe lângă rata de incidență a cazurilor Covid-19, ordinul prevede că se se va lua în calcul și nivelul de testare, precum și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI – a apărut aseară în Monitorul Oficial.

Nemulțumirea premierului vine atât din faptul că nu a fost informat în legătură cu noul ordin, cât și din eventualul impact pe care modificările l-ar avea asupra situației unor localități precum Bucureștiul, care ar putea fi carantinate mai ușor din cauza numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus.

În cele din urmă tensiunile au culminat cu demiterea ministrului Vlad Voiculescu și a secretaruluid e stat Andreea Moldovan.