Nou termen în Dosarul Loteria în care Maricel Păcuraru este acuzat că a fraudat statul cu peste 5 milioane de euro. Cum a reușit patronul Realitatea să tergiverseze cazul și cine e judecătorul care a dat deja 44 de amânări

Patronul Realitatea PLUS, Maricel Păcuraru, este chemat luni, 19 aprilie, la Tribunalul București să dea noi explicații în dosarul Loteria în care este acuzat că a fraudat statul cu peste 5 milioane de euro.

Acesta este unul dintre cele mai controversate dosare în care este implicat omul de afaceri Maricel Păcuraru, dar și una dintre cele mai tergiversate cauze aflate pe masa magistraților. Maricel Păcuraru este acuzat că s-a aflat în spatele unei țepe dată Loteriei Naționale, care a cheltuit milioane de euro pentru cartele telefonice Pelegrin, fabricate de o agenție de turism (Perfect Tour) care aparține soției lui, Corina Păcuraru.

Dosarul Loteria, în care patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru este acuzat de fraudă, amânat de 44 de ori

Numai anul trecut, Tribunalul Bucureşti a amânat de nouă ori judecarea dosarului lui Maricel Păcuraru. În total, de la prima ședință, în data de 8 februarie 2016, judecătorul Cătălin Oprea a dat 44 de amânări, așa cum arată portaljust.ro.

Patronul Realitatea PLUS a fost trimis în judecată pentru prejudicierea Loteriei Române cu peste 5 milioane de euro, pe 30 decembrie 2015. El este acuzat de procurorii DNA de spălare de bani, complicitate la spălare de bani şi participaţie improprie la abuz în serviciu. Alături de patronul Realitatea PLUS este anchetat şi Ovidiu Rîpanu, la data faptelor șef Serviciu Achiziții al Loteriei Române, și alți 10 inculpați – persoane fizice și juridice.

De la momentul trimiterii sale în judecată, patronul Realitatea PLUS a reuşit, să tergiverseze luarea unei decizii de nu mai puţin de 44 de ori, aşa cum reiese din datele făcute publice de Tribunalul Bucureşti.

Magistratul care judecă acest caz este Cătălin Oprea, din Secţia I Penală a Tribunalului Bucureşti unde a fost repartizat dosarul lui Maricel Păcuraru, scrie Romania TV.

Situația este atipică, având în vedere că speța judecată de Cătălin Oprea se află în cameră preliminară. Potrivit Codului Cod de Procedură Penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl reprezintă verificarea legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor ori efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Articolul 343 prevede că durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, dar nu poate fi mai mică de 15 zile de la aceeași dată.

Noul Cod de Procedură Penală prevede că judecătorul de cameră preliminară stabilește “în funcție de complexitatea cauzei, data la care va soluționa cauza”.

La termenul precedent, pe data de 22 martie, Cătălin Oprea a decis amânarea, motivul invocat fiind administrarea de noi probe. Judecătorul a luat aceeași decizie în ultimele opt ședințe de judecată. Maricel Păcuraru a mai obţinut o amânare pe 2 noiembrie 2020, motivul invocat fiind de asemenea administrarea de noi probe la dosar.

În timpul stării de urgenţă decretată din cauza coronavirusului, judecătorul Oprea a amânat luarea unei decizii în cazul lui Maricel Păcuraru şi pe 6 aprilie 2020. La acea vreme, motivul invocat a fost cel al lipsei apărării. Mogulul media ar fi invocat în fața magistraților, încă de la primele ședințe, probleme de sănătate care îl vor face să nu participe la proces şi a cerut să fie judecat ]n lipsă:  “Mă consider total nevinovat. Am rugămintea, pentru că am probleme de sănătate, să nu particip la proces. Aștept ca Parchetul să îmi demonstreze vinovăția. Nu vreau să dau declarații în cauză”, a spus Maricel Păcuraru.

Astfel, au trecut mai bine aproape 2.000 de zile, adică peste cinci ani de la momentul trimiterii în judecată a lui Maricel Păcuraru, fără ca instanţa să pronunţe o decizie măcar în primă instanţă în acest caz, deşi şi Loteria Română cere grăbirea procedurilor în vederea recuperării prejudiciului.

Maricel Păcuraru, având calitatea de inculpat, ar fi trebuit să se prezinte în instanţă, însă mogulul media nu a fost prezent la proces. În schimb, reprezentanţii Loteriei au confirmat că au calitatea de parte civilă în acest dosar.

„Aşa cum reiese şi din portalul instanţelor de judecată, în dosarul indicat în mail-ul pe care ni l-aţi adresat, C.N. „Loteria Română” S.A. are calitatea de parte civilă. Avem încredere în justiţie şi lăsăm autoritatea judecătoreasca să se pronunţe în aceasta speţa”, este răspunsul Loteriei Române, la solicitarea Româniatv.

La termenul precedent, zeci de persoane au protestat în faţa sediului Tribunalului Bucureşti. Oamenii spun că au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de abuzurile făcute de mogulul Maricel Păcuraru şi de judecătorul care face orice e nevoie pentru a-l scăpa de pușcărie. Cine este mai exact acest judecător?

Cine este judecătorul Cătălin Oprea

Judecătorul Cătălin Oprea (47 de ani) s-a născut în comuna Ţăndărei din judeţul Ialomiţa. A urmat Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, însă până în anul 2009 a profesat ca istoric. De altfel prima facultate terminată a fost cea de istorie, asta pentru că judecătorul Cătălin Oprea avea mari probleme cu gramatica limbii române, așa cum a recunoscut într-un interviu în 2010 pentru ziarul Adevărul.

“În 1993 m-am înscris la Facultatea de Istorie, dar gândul mi-era la Drept. Doar că la vremea aceea admiterea la Drept se dădea din gramatică şi istorie. În timp ce istoria nu a fost o problemă pentru mine, gramatica era”, a povestit Oprea.

În ultimul an de studenţie la Istorie, Cătălin a dat admitere la Drept, unde a intrat pentru că “în loc de gramatică se dădea test din economie politică”.

“Mi-am dorit să fiu judecător pentru că mă atrăgea ideea de a face dreptate şi de a restabili ordinea. Recunosc că imaginea mea iniţială despre această meserie, desprinsă din filmele americane, nu s-a susţinut în realitate, dar am regăsit partea frumoasă atunci când m-am îndrăgostit de dreptul civil”, povesteşte judecătorul.

În 2009 a fost numit judecător prin decret prezidențial semnat de Traian Băsescu. A fost judecător la Judecatoria Bistrița, apoi la Judecatoria Brașov. În final, în 2013, s-a transferat la Tribunalul Galați, de unde în 2014 a venit la Tribunalul București.

După ce a absolvit facultatea, Cătălin Oprea spune că a urmat paşii pentru a deveni judecător, iar timp de trei ani a lucrat la Consiliul Judeţean Ialomiţa şi mai apoi la Prefectura Ialomiţa.

Potrivit declarației de avere, Cătălin Oprea câștigă în calitate de judecător la Tribunalul București 137.460 de lei anual. La această sumă se mai adaugă 31.000 de lei pentru chirie.

Este căsătorit și are doi copii. Soția sa este profesoară de biologie la două licee din București. Magistratul deține trei autoturisme, ultimul achiziționat datează din 2017, un Kia Sportage.

Cum a fraudat Maricel Păcuraru Loteria Română

Procurorii au descris în detaliu modul prin care Maricel Păcuraru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fraudat Loteria Română. Rechizitoriul însumează nu mai puţin de 39 de pagini prin care procurorii lansează acuzaţii grave la adresa patronului Realitatea PLUS.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: La data de 5 decembrie 2008, SC Form Trade SRL (în prezent radiată), administrată în fapt de inculpatul Ionuţ Marius Marinescu, în calitate de beneficiar, a încheiat cu Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR) un contract de comision, în baza căruia putea să-şi vândă, prin intermediul agenţiilor loto, printre altele, şi cartele telefonice.

Conform contractului, compania naţională îşi reţinea un comision din sumele încasate ca urmare a vânzării cartelelor telefonice, nu angaja resurse financiare proprii şi nu risca nimic în cazul în care bunurile puse pe piaţă nu se vindeau.

Ulterior, la data de 30 aprilie 2009, inculpatul Ovidiu Rîpanu, angajat în CNLR, ca urmare a susţinerii lui Maricel Păcuraru, a negociat cu Ionuţ Marius Marinescu modificarea temporară a clauzelor contractului respectiv, fiind încheiat un proces-verbal de negociere a clauzelor.

În documentul respectiv se menţionează că persoanele între care s-au purtat negocierile au fost Marinescu Ionuţ-Marius (reprezentant al firmei beneficiare) şi Gheorghe Benea (director general al C.N. Loteria Română SA).

În realitate semnătura atribuită lui Gheorghe Benea îi aparţine inculpatului Ovidiu Rîpanu (care era delegat doar să conducă Serviciul achiziţii), care a negociat şi a semnat în locul lui directorului general, fără o delegare în acest sens. Acesta, în condiţiile în care, singurul în drept să reprezinte compania conform Legii 31/1990 era directorul general, împrejurare legală cunoscută de cei doi «negociatori».

Inculpaţii Ovidiu Rîpanu şi Ionuţ Marius Marinescu, ştiind că nesocotesc prevederile Legii 31/1990 şi ale OUG 159/1999, au convenit transformarea contractului de comision în unul de achiziţie de bunuri.

Astfel, inculpatul Ovidiu Rîpanu şi-a asumat fără drept, în numele CNLR, în schimbul unor beneficii aparente sau derizorii pentru compania naţională, obligaţii păguboase şi riscuri comerciale. A fost convenit ca CNLR să plătească anticipat un număr de 120.000 de cartele telefonice prepay şi 600.000 de cartele telefonice scratch, de valori diferite pe care urma să le vândă, suportând şi costurile de transport către agenţiile loto.

Practic, în acest mod, CNLR credita afacerea şi pe SC Form Trade SRL, îşi indisponibiliza resurse financiare şi îşi asuma riscul de a nu vinde bunurile achiziţionate.

Ulterior, în data de 4 mai 2009, inculpatul Ovidiu Rîpanu, în calitate de şef al Serviciului de achiziţii din CNLR, a comandat cartele telefonice prepay şi scratch, conform celor negociate (deşi procesul verbal de negociere nu putea produce vreun efect juridic), apoi a certificat nelegal din punct de vedere al «realităţii, regularitărţii şi legalităţii», factura emisă de SC Form Trade SRL.

Ulterior, inculpatul Ovidiu Rîpanu i-a determinat pe alţi angajaţi ai CNLR ca, din culpă sau fără vinovăţie, să avizeze ori să dispună plata, provocând companiei naţionale un prejudiciu de 25.484.106,16 lei.

Ca urmare a înţelegerii frauduloase cu inculpatul Ovidiu Rîpanu, cartelele scratch au fost achiziţionate de inculpatul Ionuţ Marius Marinescu (prin firmele sale Form Trade SRL şi TGV Holding SRL) de la o societate controlată de primul (Dynamic Solution SRL, în prezent radiată) şi de la o firmă controlată de Maricel Păcuraru (Perfect Tour SRL).

Toate cartelele telefonice scratch erau marca Pelegrin, procurate de Dynamic Solution SRL şi Perfect Tour SRL de la Global Network System SRL, controlată tot de Maricel Păcuraru (prin interpusul Bertalan Emil)”

Cum au fost spălați banii prin mai multe tranzacții bancare succesive

Procurorii DNA precizează: „Banii obţinuţi din infracţiune au fost spălaţi prin tranzacţii bancare succesive, pe două circuite financiare:

1. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→Perfect Tour SRL→ Grup Financiar IFN SA→Pronova SRL/Pronova 2005 SRL/Invest Imobiliare SRL/Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălaţi 20.152.353 lei de lei, beneficiar real fiind inculpatul Maricel Păcuraru.

2. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→TGV Holding SRL→ Dynamic Solution SRL→Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălaţi 4.500.000 lei, beneficiari reali fiind Ionuţ Marius Marinescu şi Ovidiu Rîpanu.

În cauză s-a reţinut că operaţiunile bancare desfăşurate erau menite a ascunde beneficiarii reali, precum şi adevărata natură a provenienţei banilor, cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni care a prejudiciat CN Loteria Română SA.

Tranzacţiile bancare nu au o justificare economică serioasă, reprezentând în special «acordări de credite» (fără garanţii, fără perspectiva recuperării banilor etc.).

Aflând fraudele comise în companie, inculpatul Gheorghe Benea (director general al CNLR), contrar atribuţiilor de serviciu, nu a informat consiliul de administraţie şi nu a făcut demersuri de anulare a procesului verbal de negociere prin care se intenţiona modificarea contractului de comision, precum şi a plăţii către SC Form Trade SRL.

Mai mult, inculpatul Gheorghe Benea a dezinformat Ministerul Finanţelor Publice cu privire la cele petrecute şi a iniţiat măsuri de ascundere a fraudei şi a prejudiciului (darea în consum intern a cartelelor telefonice sau oferirea lor drept premiu câştigătorilor la jocurile loto pentru a nu risca revocarea din funcţia de director general, acceptând totodată faptul că asigură astfel un folos necuvenit SC Form Trade SRL şi că-i protejează pe făptuitori de tragerea la răspundere penală”. În cauză, CN Loteria Română SA s-a constituit parte civilă.

Condamnările lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus

Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv pe Maricel Păcuraru şi pe fostul director al Poştei Române, Mihai Toader, la câte patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Pe latura civilă, instanta i-a obligat pe cei doi, alături de alţi sase inculpaţi din dosar, să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adăugată dobânda calculată până la plata efectivă a datoriei.

Liber cu voie de la procuror

Maricel Păcuraru a fost eliberat condiţionat din închisoare, iar decizia pronunţată de Judecătoria Brăila pe 16 ianuarie 2017 a rămas definitivă deoarece nu a fost contestată de DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că nu a ştiut despre caz pe motiv că “nu a fost anunţată” de judecător, chiar dacă dosarul de corupţie a fost instrumentat de procurorii DNA.

Un procuror de parchet local care a fost de acord cu liberarea finanţatorului şi s-a prezentat la judecată în locul unui procuror DNA. După 26 de zile de la decizia instanţei, DNA a contestat liberarea condiţionată definitivă a lui Maricel Păcuraru, numai după ce a fost întrebată public.

Procurorii DNA aveau trei zile la dispoziţie pentru a formula o contestaţie. Pentru acest lucru nu a fost făcut nici în 10 zile, Maricel Păcuraru a fost eliberat condiţionat de sub puterea mandatului de executare 688/2014 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, notează sursa citată.

Maricel Păcuraru mai fusese condamnat şi în 1992, când a primit zece ani de închisoare pentru înşelăciune, însă a fost eliberat după nouă luni, deoarece Curtea de Apel i-a schimbat încadrarea juridică, dispunând cinci luni de închisoare.

În iulie 1996, Maricel Păcuraru, preşedinte al grupului de firme MHC, a fost arestat pentru bancrută frauduloasă, fals şi uz de fals. El a fost învinuit că ar fi ştampilat în alb un chitanţier cu ştampila Parohiei Timişoara, pentru a acoperi un prejudiciu de 600 de milioane de lei adus holdingului său. O lună mai târziu, Păcuraru a fost pus în libertate, în urma unei decizii a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Trecutul controversat al lui Maricel Păcuraru

Potrivit antidotul.ro, Maricel Păcuraru și-a început intrarea în lumea afacerilor printr-o mare înșelăciune, dată unui fost partener, Ion Șerban. Acesta ar fi fost țepuit cu suma de 23 de miliarde de lei. Maricel Păcuraru achiziționând televizoare color marca Profilo/Freedom, pe care ulterior a fost acuzat că a uitat să le mai plătească.

Faptele ar fi avut loc în 1994, cînd un dolar era cotat pe piața oficială la 1.700 de lei vechi. Dacă împărțim suma de 23 de miliarde la 1.700, rezultă o țeapă de 13,5 milioane de dolari.

Ulterior, Maricel Păcuraru s-a asociat cu politicieni și au urmat alte tunuri și alte afaceri controversate în care erau implicați directori de bănci (Banca Internationala a Religiilor, Banca Dacia Felix, Bancoop) pentru a lua credite care nu au fost restituite niciodată.

De la toate aceste bănci, Păcuraru (el sau firmele conduse de el din umbră) a luat împrumuturi de aproape 11 miliarde de lei (la nivelul anului 1997), care nu doar că nu au fost rambursate, dar au contribuit decisiv la falimentul unora dintre băncile enumerate, mai scriu jurnaliștii de la antidotul.ro.

Marele tun a avut loc în anul 2006, cînd Maricel Păcuraru a fost acuzat că a prejudiciat cu zeci de miliarde de lei Poșta Română. Păcuraru a ajuns apoi acționar majoritar la ziarul Gardianul. De asemenea, a fost acuzat că s-a aflat în spatele unei țepe dată Loteriei Naționale, care a cheltuit peste 5 milioane de euro pentru cartele telefonice Pelegrin, fabricate de o agenție de turism (Perfect Tour) care aparține soției lui, Corina Păcuraru.