Adrian Streinu-Cercel avertizează că patru tulpini virale ale SARS-COV-2 circulă în acest moment, însă cea britanică rămâne dominantă

Medicul Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, a avertizează, căîn prezentsunt în circulaţie patru tulpini de SARS-CoV-2, iar 70%dintre pacienții COVID-19 care se infectează în această perioadă, contracteazămutațiabritanică.

„Aş dori să vă informez că avem în circulaţie patru tulpini de SARS-CoV-2: cea sălbatică iniţială, cea britanică, cea din Africa de Sud şi cea din Brazilia. În momentul de faţă, 70% dintre persoanele care se îmbolnăvesc au tulpina britanică. O fi risc, n-o fi risc, nu ştiu. Văd că se vorbeşte cu intensitate maximă de sporurile doctorilor şi ale cadrelor didactice şi dacă putem să le dăm ceva în plus în această perioadă, din punct de vedere al riscului la care sunt supuşi. Şi era vorba de 2.000 de lei pentru cadre didactice şi 1.500 pentru personalul nedidactic şi auxiliar. O fi bine, n-o fi bine, nu ştiu. Însă, ce vreau să vă spun este că tensiunea în aceste două sisteme, sistemul de învăţământ şi sistemul sanitar, este foarte mare şi, ca atare, nu cred că este momentul să ne jucăm de-a sporurile şi de a da ceva bani pentru risc”, a afirmat Streinu-Cercel, în plenul Senatului, potrivit agerpres.

Senatul a dezbătut propunerea legislativă pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga durată a stării de alertă şi urgenţă ca urmare a riscului răspândirii SARS-CoV-2. Actul normativ, iniţiat în legislatura trecută de un grup de parlamentari PSD şi adoptat, este reexaminat de Parlament, după ce Curtea Constituţională l-a declarat neconstituţional în ansamblul său. Propunerea legislativă va fi supusă votului, luni, în plen, având un raport de respingere.

Tulpina belgiană, cea mai nouă mutație a COVID-19

O nouă tulpinăa virusului SARS-CoV-2 a intrat în atenția cercetătorilorde la Universitatea din Liege în ianuarie 2021. Aceasta este cunoscută ca Spike Insertion (SI) şi denumităştiinţificăB.1.214, darnu este încă clasificată ca „variantă îngrijorătoare” (VOC), cum sunt denumite variantele britanică (B.1.117), sud-africană (B.1.351) şi braziliană (P.1), relatează Agerpres.ro.

Spre deosebire de aceste variante, mutaţia descoperită în Belgia s-a produs prin inserţia de noi nucleoizi în secvenţa proteinei virusului, în timp ce variantele anterioare s-au creat prin intervenţii la nivelul genomului, a explicat ziarului Le Soir,Vincent Bours, responsabil al laboratorului de analiză şi de secvenţiere a virusului SARS-CoV-2 de la Universitatea din Liege.

Este posibil ca această variantă să reprezinte deja 4 % dintre noile contagieri în mostrele prelevate, un procent aproape egal cu cel al variantelor sud-africană şi braziliană, în condiţiile în care cea britanică reprezintă între 70 şi 75 % dintre contagierile din Belgia, potrivit cercetătorilor.

„Se poate observa o creştere a cazurilor în Belgia, mai ales la Bruxelles, în Brabantul Flamand şi în provincia Hainaut, dar suntem aproape siguri că nu este vorba de tulpina belgiană”, a explicat Bours, care a estimat că noua variantă „ar putea proveni din Africa subsahariană şi s-ar fi putut răspândi la noi prin intermediul călătoriilor”.