Credincioşii ortodocşi intră luni în Postul Sfintelor Paști

Luni, 15 martie, credincioşii ortodocşi intră în Postul Sfintelor Paști, care durează 47 de zile și este considerat cel mai greu post din an.

Astfel, credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte, respectiv să se împărtăşească, sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea.

Cum se ține Postul Paștelui

Postul Paștelui face referire la cele 40 de zile și 40 de nopți ținute de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Acesta este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

Totodată, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

În Postul Paştelui, creştinii au voie să consume peşte doar la două mari sărbători, de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.

Femeile gravide, lăuzele, copiii şi bolnavii pot fi scutiţi de la postul alimentar, însă trebuie să facă rugăciuni şi fapte bune.

Ce nu se face în Postul Sfintelor Paști

în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri, practic zilele de naștere nu se serbează, iar distracțiile sunt interzise.

În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.

Totodată, nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea, dar nici nu se bea alcool și nu se fumează.