Definițiile de caz pentru COVID-19 au fost actualizate: Cum este definit contactul direct și când se recomandă testarea (DOCUMENT)

Definițiile de caz pentru COVID-19 au fost actualizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Astfel, specialiștii fac noi mențiuni cu privire la criteriile care trebuie să fie întrunite pentru ca un caz să fie considerat ”posibil”, ”probabil” sau „confirmat” cu infecția cu noul coronavirus. De asemenea, sunt menționate și condițiile în care se recomandă testarea pentru infecția cu SARS-CoV-2.

DOCUMENTUL INTEGRAL publicat de INSP poate fi consultat AICI

Cum este definit cazul posibil, cazul probabil și cazul confirmat de COVID-19

Astfel, potrivit INSP, cazul posibil este acela în care o persoană care întrunește criteriile clinice, adică prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome: tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei. În cazul copiilor cu vârste mai mici de 16 ani, pot apărea și manifestări gastro-intestinale, neasociate cu alimentația.

Cazul probabil este definit drept cel în care o persoană întrunește criteriile clinice și are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau întrunește criteriile de diagnostic imagistic, adică în urma investigațiilor radiologice s-a constatat că prezintă leziuni compatibile cu COVID-19.

Cazul confirmat este considerat cel în care o persoană întrunește criteriile de laborator, adică acidul nucleic sau a antigenul SARS-CoV-2 a fost detectat într-o probă biologică.

Când este considerată o persoană contact direct al unui caz de COVID-19

INSP menționează și criteriile care sunt luate în calcul pentru stabilirea dacă o persoană este contactul direct al unui pacient cu COVID-19:

• Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
• Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
• Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
• Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
• Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
• Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

În același timp, specialiștii subliniază că nu este considerat contact direct persoana care a purtat mască sau echipament de protecție și a respectat regula distanțării fizice.

Precizările INSP privind decesul pacienților infectați cu coronavirus

În ceea ce privește decesul unui pacienți diagnosticat cu COVID-19, în documentul publicat de INSP se menționează că acesta ”este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”.

Când se recomandă testarea RT-PCR sau cu teste rapide

De asemenea, prioritizare la testarea RT-PCR sau cu teste rapide au: persoanele simptomatice; persoane simptomatice care au fost testate negativ la testele antigenice efectuate în unitățile medicale, persoanele considerate contact direct al unui caz confirmat; pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval; echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant; pacienţi asimptomatici cu imunosupresie; pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie; pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive; însoțitorii pacienților obcologici sau ai celor cu imunosupresie; pacienti hemodializaţi asimptomatici; persoane instituționalizate asimptomatice; personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare; gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat și personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat.