Sfântul Haralambie este pomenit de Biserica Ortodoxăîn fiecare an, pe10 februarie, fiind considerat unul dintre cei mai mari făcători de minuni și tămăduitori de boli grave atât la oameni cât și la animale.
Sfântul Haralambie atrăit în secolul al treilea după Hristos, peteritoriulTurciei de azi și este cel mai bătrân mucenic prăznuit de creștini.
Sfântul Mucenic a fost persecutat de către guvernatorul din vremea respectivă fiindcă nu se închina idolilor.La vârsta de peste 100 de ani a fost supus torturii pentru arenunța la credința sa în Hristos.Pentru că a îndurat chinurile cu stoicism, sfântul a fost jupuit de viu. Văzând că rabdă durerile fără să scoată vreun cuvânt rău, doi soldaţi care îl păzeau şi-au mărturisit şi ei credinţa în Dumnezeul lui Haralambie, fiind şi omorâţi pe loc pentru aceasta.
La fel, alte trei femei care au văzut puterea sfântului de a îndura chinurile L-au lăudat pe Hristos şi au fost şi ele imediat martirizate. Se spune că Luchie, comandantul armatei, cuprins de mânie, a apucat el însuşi instrumentele de tortură, începând să-l rănească pe sfânt, când, deodată, mâinile i-au căzut ca secerate. Atunci, l-a scuipat în faţă pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat şi i s-a întors la ceafă. Luchie, disperat, l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale şi să se milostivească de el.
Sfântul Haralambie, în bunătatea lui, s-a rugat pentru Luchie, care s-a vindecat pe loc. Împăratul Septimiu Sever, când a auzit toate acestea, a fost cuprins de mânie şi a trimis pentru a-l aresta pe Haralambie şi a-l aduce în faţa lui.În cele din urmă și-a dat sufletul, chiarînainte de fi decapitat.
Părți din moaștele acestui sfânt se găsesc în biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, la Mănăstirea Râșca, la Catedrala episcopală din Galați, la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru (Poșta), “Sfinții Arhangheli (Oțelari), “Sfântul Stelian, la Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – Stavropoleos, la Biserica “Nașterea Maicii Domnului”, de pe strada Mărgeanului din București.
Capul Sfântului Haralambie se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Ştefan” din Meteora, unde se săvârşesc nenumărate minuni.
Se crede că Sfântul Haralambie îi vindecă miraculosși îi apără de boli pe cei care i se roagă cu credințăapărător de boli. Mucenicul mai este numit șiizbăvitorulde ciumă și foamete.
În 1813, În Ţara Românească s-a abătut „ciuma lui Caragea”, în timpul căreia mureau zilnic 300 de oameni. În total, maladia ar fi secerat90.000 de vieți. În această situație, nădejdea oamenilor a fost pusă în Sfântul Mucenic Haralambie ca singurul care putea să-i izbăvească de boală. Se spune că după multe rugăciuni, ciuma a dispărut.
„Sfinte Mucenice Haralambie, primeşte această rugăciune pe care cu umilinţă ți-o aducem şi ne izbăveşte din toate necazurile! Deşi suntem bolnavi și nevrednici milostivirii tale pentru păcatele noastre cele multe şi grele pe care le săvârşim în tot timpul vieţii noastre şi în tot ceasul, totuşi, cunoscând bunătatea ta cea mare pe care ai arătat-o celor ce te cinstesc şi celor ce se pocăiesc cu credințăîntru numele Domnului, îndrăznim cu umilinţă să mărturisim înaintea ta că am greşit.
Fii mijlocitorul nostru către preaputernicul Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre, pentru izbăvirea noastră de toate bolile şi de toate primejdiile şi pentru întărirea noastră în credinţa cea adevărată. Amin!”.
În unele zone ale țării, în cinstea Sfântului Haralambie, preoții pregătesc agheasmăîn ziua prăznuirii lui. Se crede căcei care o beause pot vindeca de suferințele trupești, însă gospodarii o consideră binefăcătoare și în gospodărie și o folosescla stropitul gospodăriilor al vitelor șial pomilor.
Femeileobișnuiescsă ducă la biserică în această zi colivă şi colaci, pentru a fi sfințitede preot, pe care mai apoi le dau persoanelor aflate în nevoie. În special, în această zi sunt pomeniți cei careau avut o moarte grea.