Legea referitoare la constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, declarată neconstituțională: Sesizarea depusă de Klaus Iohannis, admisă de CCR

Judecătorii de la Curtea Constituțională au admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la legea referitoare la constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Decizia de miercuri a CCR a fost luată cu unanimitate de voturi, astfel că legea va ajunge din nou în Parlament pentru a fi pusă în acord cu hotărârea Curții Constituționale.

CCR a admis sesizare depusă de șeful statului cu privire la legea care se referă laconstituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”

„În şedinţa din 3 februarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, au transmis reprezentanții CCR, printr-un comunicat de presă.

Klaus Iohannis a sesizat CCR, pe 18 decembrie, cu privire la legea 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Asta după ce, pe 2 decembrie, Parlamentul îi trimsese șefului statului actul normativ pentru promulgare.

Politică - 23 oct, 07:49

Klaus Iohannis va efectua o vizită în Muntenegru. Care vor fi principalele teme de discuție cu Jakov Milatović

De ce a atacat Klaus Iohannis legea la CCR

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională, președintele făcea referire, printre altele, la articolul care prevede că „desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe teritoriul rezervaţiei este interzisă şi constituie infracţiune de braconaj, sancţionată potrivit legii”.

„Aşadar, intervenind, asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii de braconaj – în ceea ce priveşte cauzele exoneratoare de răspundere penală – legea criticată reglementează într-un domeniu care, prin excelenţă, aparţine legii organice, astfel încât adoptarea acesteia trebuia să se supună dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) şi art. 76 alin. (1) din Constituţie. Or, potrivit formulei de atestare, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată ca lege ordinară şi nu ca lege organică”, se arată în sesizare.

Un alt aspect sesizat este acela că în adoptarea acestui act normativ, legiuitorul nu a respectat procedura constituţională de adoptare a legilor organice.

„Legea criticată reglementează într-un domeniu pentru care Constituţia prevede expres caracterul organic al legii, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h), respectiv reglementarea unei infracţiuni. Or, după cum am arătat, această lege a fost adoptată ca lege ordinară, deşi conţine, din punct de vedere al criteriului material, prevederi care aparţin domeniului legii organice. În această situaţie, legiuitorul nu a respectat procedura constituţională de adoptare a legilor organice. În consecinţă, prin faptul că nu a adoptat legea cu majoritatea cerută de norma constituţională, Parlamentul nu a respectat limitele domeniului organic prevăzute de art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, încălcând astfel, prevederile art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală”, se mai menționează în sesizare.