Liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat, marți seară, făcând referire la discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială a țării. El a insistat că autonomie nu înseamnă secesionism, ci „că tu decizi despre viaţa ta”, „decizii lăsate în mâna comunităţilor locale, în cele mai multe domenii, cu mici excepţii”.
În replică, europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, a susținut că problema nici vorbă să fie descentralizarea deciziei, ci autonomia pe criteriul etnic. Liberalul a punctat că se poate discuta despre mai multe competențe la nivel local și despre o distribuire a banilor mai judicioasă, dar „criteriul etnic, care poate merge până la sfidarea statului, trebuie să rămână în trecut”.
„Oamenii au impresia că autonomie înseamnă secesionism. Nu înseamnă secesionism. Universităţile sunt autonome, sunt regii autonome, nu există secesionism. Autonomie înseamnă că tu decizi despre viaţa ta. În ceea ce priveşte această idee a subsidiarităţii, e valabilă pentru fiecare comunitate locală, nu e valabilă doar pentru Secuime, nu e valabilă doar pentru o anumită parte a ţării”, a declarat Kelemen Hunor, marți seară, pentru Antena 3.
Acesta a susținut apoi că deciziile trebuie „lăsate în mâna comunităţilor locale, în cele mai multe domenii, cu mici excepţii” și a enumerat relaţiile externe, Justiţia, Apărarea, Ordinea Publică.
Președintele UDMR s-a referit și la afirmația președintelui Klaus Iohannis din aprilie 2020, potrivit căreia PSD s-a înțeles cu UDMR „să dea Ardealul ungurilor”. Kelemen Hunor a spus că șeful statului a greșit făcând această afirmație, dar ia în calcul că era campanie electorală atunci. Chiar și așa, e o declarație ce nu poate fi uitată: „Nu se uită aceste lucruri, dar în a ţine minte lucrurile nu schimbi trecutul. A ierta şi a trece mai departe, schimbi viitorul. Noi acum ne-am întors cu faţa spre viitor şi vreau să cred că vom reuşi să construim împreună ceva”, a mai afirmat vicepremierul României”.
Miercuri dimineață, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, i-a transmis lui Kelemen Hunor că deciziile deja sunt lăsate în mâinile autorităților locale: „În urma alegerilor, rezultă majorități. Iar acestea, în anumite localități, ne arată că există, deja, autonomie. Acolo unde secuii sunt majoritari, administrațiile decid, prin vot, cum se dezvoltă localitățile, cum se investesc banii. Cum se numește asta dacă nu autonomie de decizie? Clujul, Oradea, Sibiul, Miercurea Ciuc sau Botoșaniul funcționează după aceleași reguli: eficiența, ridicarea nivelului de trai”.
Bogdan a punctat apoi că problema nu e descentralizarea deciziei, ci funcționarea autonomiei pe criteriul etnic.
„Dar, dragă Hunor: atunci când autonomia se cere a fi funcțională după criteriul etnic, avem o problemă. Nu cu o minoritate, ci cu intenția de a înlocui competența cu numele din buletin. În istorie, nu neapărat doar a României, opțiunea atitudinii pe criterul etnic, culoarea pielii, confesiunea religioasă au făcut ravagii. Asta trebuie să iertăm, dar să nu uităm, pentru a nu ajunge iar, Doamne ferește, la mugurii dezbinării. Știi și tu, știu și eu, există încă oameni care nu se pot dezbăra de trecut. Nu sunt de condamnat. Dar trebuie să le explicăm că nu tradițiile, limba, cultul religios trebuie să fie criteriul dezvoltării comunităților, ci dorința de a ne iubi. Trebuie să facem pasul de la a ne tolera la a ne iubi, dacă suntem creștini. Azi un om, mâine altul. Ce minunate sunt dansurile ungurești, tocănițele, copiii care spun poezii în limba maternă sub steagul României! Ce bune sunt pacea și înțelegerea, nu ura, discordia, sabotajul!”, a explicat Rareș Bogdan, în postarea sa.
Liderul liberal a mai punctat că se poate discuta despre o altfel de împărțire a banilor și competențelor, dar asta nu trebuie să se facă pe criteriul etnic: „Da, putem discuta despre mai multe competențe la nivel local, despre o distribuire a banilor mai judicioasă, căci asta ar ajuta și românii, și secuii, și sașii, pe toți. Dar criteriul etnic, care poate merge până la sfidarea statului, trebuie sa rămână in trecut!”.