Guvernul Florin Cîțu. Cum și-au împărțit PNL, USR-PLUS și UDMR ministerele și cine sunt noii miniștri

Guvernul Florin Cîțu. Cum și-au împărțit PNL, USR-PLUS și UDMR ministerele și cine sunt noii miniștri
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Noul Guvern Cîțu și-a început activitatea miercuri seară, cu o scurtă ședință la Palatul Victoria. Miniștrii și premierul s-au felicitat reciproc pentru că au reușit să vină cu această formulă și pentru programul de guvernare prezentat în Parlament. Dar așteptările sunt mari, la fel și dificultățile economice și sanitare cu care se confruntă România. Prin urmare, noul prim-ministru a anunțat din capul locului că „fiecare ministru va avea obiective clare” din partea sa, „care vor fi monitorizate trimestrial”. Noul Cabinet are 18 ministere: 9 conduse de PNL, 6 de USR-PLUS și 3 de UDMR. Dacă premierul fost dat de liberali (Florin Cîțu), funcțiile de vicepremier au revenit celorlați parteneri de coaliție (Dan Barna și Kelemen Hunor).

Când a fost învestit Guvernul Florin Cîțu

Toți cei 18 miniștri ai noului Cabinet au fost avizați favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului, într-o serie de audieri care s-au întins pe toată prima parte a zilei de miercuri. La ora 15.00, a început votul de învestitură în plen. Noul Guvern a trecut cu 260 voturi ”pentru” și 186 ”împotrivă”, în condițiile în care avea nevoie de minim 228.

Foto: Inquam Photos / George Călin

A urmat ceremonia de depunere a jurământului la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis le-a transmis miniștrilor că e vremea să treacă la treabă.

„Vom face reformele, vom repune economia pe picioare, vom face schimbări semnificative, toate în beneficiul cetățeanului. Au trecut aproape 2 ani, în care am avut campanii electorale, alegeri, acum acest ciclu s-a închis. S-a închis ciclul în care noi, cei de aici, ne-am angajat și am promis. Acum, la sfârșitul acestui ciclu, vă spun sincer, la treabă!”, a declarat șeful statului.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

A urmat apoi o scurtă ședință de guvern, în care miniștrii s-au felicitat reciproc, iar premierul Florin Cîțu a trasat prioritățile pentru următoarea ședință, cea de săptămâna viitoare.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Joi, noii miniștri și-au preluat portofoliile.

Ministerele pe care le-a preluat PNL și cine sunt noii miniștri

Conform acordului de funcționare a noii coaliții, liberalii conduc nouă din cele 18 ministere.

Nicolae Ciucă a rămas la Ministerul Apărării, Bogdan Aurescu la cel al Externelor, Adrian Oros la Agricultură, iar Bogdan Gheorghiu la Cultură. La rândul său, Virgil Popescu, fost ministru al Economiei și Energiei în guvernarea Orban, a rămas doar cu partea de energie, economia desprinzându-se ca minister separat.

Raluca Turcan, până de curând vicepremier, a venit la Ministerul Muncii în locul Violetei Alexandru. După audieri, aceasta a insistat că-și dorește foarte mult să majoreze alocațiile pentru copii, dar și restul veniturilor, însă acest lucru nu se poate face decât într-un anumit context economic, pentru ca majorările să fie sustenabile.

Foto: Inquam Photos / George Călin

La Ministerul Educației, locul Monicăi Anisie a fost luat de Sorin Cîmpeanu. Acesta a vorbit despre prioritățile sale, despre contextul în care pot fi redeschise școlile și despre posibilitatea unui Bacalaureat diferențiat. Cîmpeanu a mai precizat că e foarte puțin probabil ca elevii care vor începe în toamnă clasa a IX-a să aibă manuale pe bănci: planurile cadru nu sunt aprobate, deci nici curiculum nou, și nici licitația pentru manuale nu a fost declanșată.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Lucian Bode, fost ministru al Transporturilor, a trecut la Interne, în locul lui Marcel Vela. El a anunțat că vor fi organizate concursuri pentru şefia structurilor din cadrul MAI care acum au la comandă persoane numite sau detaşate. A mai spus, de asemenea, că-și dorește o prezență mai eficientă în teren a forțelor MAI, astfel încât românii să se simtă în siguranță.

La Ministerul Finanțelor, în locul lui Cîțu a ajuns Alexandru Nazare. Acesta a spus că deja au avut loc discuții cu directorii din Minister despre execuția bugetară și marile proiecte de investiții cu fonduri europene. „Ne propunem să facem o monitorizare foarte strictă a lor lunar și trimestrial, astfel încât să avem proiectele într-o derulare foarte bună”, a punctat el.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ministerele pe care le-a preluat USR-PLUS și cine sunt noii miniștri

Prin acordul coaliției, Ministerul Transpoturilor a ajuns la USR-PLUS. Portofoliul a fost preluat de Cătălin Drulă. Acesta a precizat că, în perioada imediat următoare, va avea grijă să-și aducă alături o echipă de profesioniști: „Îmi doresc să convingem oameni capabili şi pasionaţi să facă pasul către administraţia publică şi în acelaşi timp profesioniştilor din administraţia actuală le spun că au partener în mine”. Drulă a vorbit apoi despre oportunitate unică pe care o are România în următorii ani de a-și dezvolta infrastructura, grație fondurilor europene. „Sper ca următorii zece ani, 2020 – 2030 să rămână, dacă pot să fac o metaforă, în poveşti, anii ăia în care România şi-a făcut autostrăzi”, a mai spus el.

La Economie a ajuns Claudiu Năsui. El a promis „o agendă reformatoare puternică, una care trebuie să schimbe din temelii modul în care se făcea politică în România şi modul de interacţiune cu statul”. „Statul trebuie să fie un sprijin pentru economie, pentru IMM-uri, o infrastructură care să ne permită fiecăruia dintre noi să ne căutăm binele, să încercăm idei de afaceri”, a mai precizat Năsui.

Un portofoliu la fel de greu a preluat Stelian Ion. El a promis un nou început în Justiție, „unul în care politicienii nu vor mai deţine controlul, iar infractorii nu vor mai dicta direcţia sistemului judiciar”. Printre altele, Ion a spus că intenţionează să depună chiar din ianuarie iniţiativa legislativă privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie. A mai precizat, de asemenea, că trebuie întărită Direcția Națională Anticorupție: „Am observat în anii trecuţi că, dacă a existat un singur caz de derapaje, s-a creat o anatema asupra întregii instituţii, ceea ce nu este corect”. Stelian Ion a mai dat asigurări că „nu voi abuza de funcţia de ministru pentru a interveni dur şi disproporţionat în activitatea procurorilor”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Cristian Ghinea a devenit ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. El a vorbit despre „o decadă astrală a dezvoltării în România”. Acesta a renunţat la funcţia deţinută la Parlamentul European pentru a fi ministru: „Dar, până la urmă, întrebarea a fost: Domnule, tu ştii cel mai bine, ai fost acolo, ai urmărit, tot spui despre ministerul ăsta şi despre fondurile europene, trebuie să vii să arăţi că ştii şi că se poate”. Despre ministerul pe care îl conduce, Ghinea a spus că este „ministerul care trebuie să pregătească proiecte, trebuie să investim în pregătirea de proiecte de la an la an astfel încât să avem pe ţeavă un portofoliu masiv”.

Vlad Voiculescu a ajuns iar să conducă Ministerul Sănătății într-o perioadă de criză: „Avem o mulţime de lucruri de făcut, avem, pe de o parte, o perioadă în următoarele săptămâni în care este critic ca comunicarea publică să fie îmbunătăţită, este critic ca românii să respecte regulile deja transmise de autorităţi”. El a precizat că prioritatea absolută este gestionarea pandemiei şi pregătirea campaniei de vaccinare. Primii vaccinați vor fi cei din sistemul sanitar, „nu politicienii, nu oricine altcineva”. Voiculescu a ținut să precizeze că „nu se pune problema privatizării sistemului de sănătate din România”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

USR-PLUS a primit și domeniul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ministerul va fi condus de Ciprian Teleman. Acesta are studii de geologie, dar o carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului. USR-PLUS spune despre Teleman că „și-a început activitatea profesională ca cercetător științific la Institutul Geologic al României, unde a lucrat opt ani, urmând apoi o carieră în domeniul consultanței de management și al antreprenoriatului. În ultimii 15 ani a lucrat cu peste 400 de companii antreprenoriale românești sau multinaționale pentru creșterea nivelului de performanță a echipelor și implementarea unor sisteme moderne de definire și măsurare a performanței”.

Ministerele pe care le-a preluat UDMR și cine sunt noii miniștri

Tanczos Barna este noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Acesta a vorbit despe criza depozitelor de deşeuri, afirmând că singura soluție ține de economia circulară și de reciclare. Referitor la calitatea aerului, el a spus că e necesar ca atitudinea oamenilor în viaţa de zi cu zi să se schimbe: „Administrativ vorbind avem obligaţia de a creşte numărul de staţii de măsurare şi de monitorizare a calităţii aerului. (…) Calitatea aerului însă nu poate fi îmbunătăţită de Ministerul Mediului, ci de viaţa noastră care trebuie să se schimbe, de atitudinea noastră, de comportamentul nostru, de modul în care trăim. Trebuie să construim piste de biciclete, trebuie să folosim mai mult mijloacele alternative”.

Eduard Novak, preşedintele Federaţiei Române de Ciclism şi singurul campion paralimpic din istoria României, este noul ministru al Tineretului și Sportului. Acesta a declarat că este conștient de așteptările mari, precum și de eventuale greșeli și acuzații, dar e decis să lucreze intens, ca peste ani să se spună despre el că a făcut ceva: „Sunt conştient de faptul că aşteptările sunt foarte mari. Cunosc foarte bine acest domeniu. Îmi place să lucrez sub presiune. Ştiu că o să fie greşeli și acuzaţii. Cel mai mult îmi doresc să las ceva în urma mea, peste 20 de ani, să se spună că Novak a lăsat ceva în urma lui”.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ministerul Dezvoltării a revenit tot UDMR-ului. Acesta este condus de acum de Cseke Attila. El a enumerat printre obiectivele sale descentralizarea și recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiuni: „Cunosc situaţia dinaintea şi de după descentralizare, pentru că în timpul mandatului meu de ministrul al sănătăţii s-a descentralizat sistemul sanitar, ceea ce a condus la dezvoltarea spitalelor. Este nevoie de descentralizare şi în administraţia publică, pentru a eficientiza serviciile oferite cetăţenilor”. Cseke Attila a mai precizat că susține Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi finalizarea cât mai rapidă a măsurilor prevăzute de aceasta.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`