Guvernul Austriei a prezentat, miercuri, un set de măsuri antiteroriste care prevede, printre altele, interzicerea activităţilor religioase extremiste. Codul Penal ar urma astfel să fie modificat, drept reacție la atacul terorist islamist care a avut loc la începutul lui noiembrie la Viena. Patru oameni au murit atunci și alți peste 20 au fost răniți.
Guvernul condus de Sebastian Kurz propune pedepse de până la doi ani de închisoare pentru persoanele care „încearcă încontinuu să înlocuiască elementele-cheie ale statului de drept democratic cu o ordine socială şi politică exclusiv religioasă”.
Măsura e menită să combată „islamul politic”, a punctat Susanne Raab, ministru al Intergării Sociale.
Comunitatea religioasă islamică din Austria a criticat faptul că nu a fost consultată în elaborarea acestui proiect și a susținut că textul este foarte vag.
Guvernanții austrieni mai vor un registru naţional al foştilor condamnaţi pentru terorism, un registru al predicatorilor musulmani și posibilitatea ca tribunalele să impună închisoare pe termen nedeterminat pentru persoane condamnate pentru terorism care continuă să constituie o ameninţare.
După atacul terorist din Viena, Guvernul Austriei a dispus închiderea „moscheilor radicale”.
Autorul atacului era un bărbat în vârstă de 20 de ani născut și crescut în capitala Austriei, cunoscut de către serviciile de informații interne pentru că s-a numărat printre cei 90 de islamiști austrieci care doreau să călătorească în Siria, a susținut Florian Klenk, editorul săptămânalului Falter. Poliția a crezut că individul nu poate fi capabil să plănuiască un atac în Viena, a adăugat el.
De altfel, după comiterea atentatului au apărut tot mai multe dovezi că acesta putea fi evitat.
DPA amintește că și în Franța liderii politici au pregătit o lege menită să combată islamul radical şi să prevină radicalizarea.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că toți copiii vor fi școlarizați obligatoriu de la vârsta de 3 ani, iar școala la domiciliu va fi limitată la cazurile motivate medical. Vor fi ajutate astfel mai ales fetele de religie musulmană, cărora în general părinții nu le dau voie să meargă la școală, anulându-le accesul la educație.
De altfel, el s-a referit și la copiii aflați în afara sistemul de învățământ francez, educați în școli ilegale, administrate adesea de extremiști religioși.
Macron a mai anunţat, de asemenea, că interdicţia asupra simbolurilor religioase, precum vălurile și eșarfele la femei, va fi extinsă şi la angajaţii din sectorul privat care furnizează servicii publice.