Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc pentru a decide atacarea la CCR a legii care îi salvează pe evazioniști

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc, joi, pentru a decide atacarea la CCR a modificărilor la legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.Şedinţa are loc, joi, de la ora 14.00, la sediul din Str. Batiştei nr.25.

Magistrații ÎCCJ pregătesc atacarea controversatei legi la CCR

”În conformitate cu dispoziţiile art.32 alin.(1) şi (4) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, judecătorii instanţei supreme sunt convocaţi pentru constituirea în Secţii Unite în vederea exercitării atribuţiei prevăzută de dispoziţiile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (PL-x 354/2018/2020)”, a transmis, miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anunțul are loc în cpntextul în care Ministerul Justiţiei a propus miercuri Guvernului atacarea la Curtea Constituţională a legii PSD care îi scapă pe evazioniști de închisoare, votată marți de Camera Deputaților.

Politică - 08 nov, 17:53

CCR amână decizia pe legea pensiilor militare pentru după alegeri. Nicoleta Pauliuc: Renate Weber, Avocatul Poporului, execută ordinele lui Ciolacu. De unde are PSD atâta ură față de pensionarii militari?

Legea prevede că cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, infracțiune care în prezent se pedepsește cu închisoarea, scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

Inițiativa, semnată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Adoptată în iarna lui 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR, legea a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, USR și PMP.

Potrivit unui comunicat al MJ, proiectul a fost avizat negativ de către Guvern şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său.

Proiectul, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a fost adoptat marți de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cei de la PNL și USR votând împotrivă.

Ce prevede noua Lege inițiată de deputatul „Mitralieră”

Potrivit proiectului de act normativ, care modifică legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale:

La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 ) – (13 ), cu următorul cuprins:

„(1 prim ) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;

Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).