EXCLUSIV // Parlamentarii reprezintă sub 1% din totalul beneficiarilor de pensii speciale. Cine sunt restul

EXCLUSIV // Parlamentarii reprezintă sub 1% din totalul beneficiarilor de pensii speciale. Cine sunt restul
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În prezent, în România există 768 de foști senatori și deputați care încasează pensii în valoare de peste 10 milioane de euro anual, precizează Parlamentul într-un răspuns pentru G4Media.ro. Marea majoritate a beneficiarilor de pensii speciale nu sunt însă parlamentarii.

Alte categorii profesionale primesc pe lângă pensia obișnuită, care se încasează în baza contribuțiilor la stat, o pensie specială, numită în lege „pensie de serviciu”.

9.527 de beneficiari aipensiilor de serviciu există în evidența Casei Naționale de Pensii (CNPP). Cei mai mulți, aproape jumătate, sunt procurori și judecători. La aceștia se mai adaugă foștii membri ai corpului diplomatic consular, funcționarii publici din Parlament, personalul aeronautic civil, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, angajații de la Curtea de Conturi, despre care CNPP nu deține informații.

Casa Națională de Pensii a oferit un raport detaliat despre pensiile speciale, pentru luna octombrie, pentru B1.ro.

Ploaie de pensii speciale. MAI și MApN le au pe cele mai multe

Pe lângă pensiile speciale menționate, mai există și foștii angajați ai SRI, MApN, și MAI, cu sisteme de pensii care nu sunt cuprinse în cadrul CNPP. În plus, mai există și structuri precum SIE, SPP și STS, care de asemenea, beneficiază de pensii speciale de serviciu.

La finalul anului 2019, în România existau în jur de 180.000 de pensii speciale, evaluate la aproximativ 7 miliarde de lei anual, adică 1,4 miliarde de euro, echivalentul costului autostrăzii Sebeș-Turda, aflată în lucru de 6 ani de zile.

Anul trecut, Casa de Pensii a SRI a achitat pensii de serviciu pentru 10.429 de oameni în decembrie 2019. La nivel anual, s-au cheltuit 637 de milioane de lei, adică aproximativ 130 de milioane de euro.

Cei mulți beneficiari ai pensiilor speciale sunt foști polițiști, peste 70.000, potrivit Economicași foști militari, peste 65.000. Cumulat, înseamnă peste 70% din totalul pensiilor speciale.

Povara pensiilor speciale ar putea trece de 200.000, cu introducerea pensiilor speciale ale primarilor

Inițial, pensiile speciale au fost introduse în anul 1997, de Guvernul Victor Ciorbea. Primii beneficiari au fost magistrații iar în lege, aceste remunerații au primit numele de „pensii de serviciu”. În 2003 au fost introduși în schemă și diplomații, apoi grefierii în 2004, funcționarii dinParlament și parlamentarii în 2006, aviatorii, mecanicii de zbor și stewardesele în 2007, angajații de la Curtea de Conturi în 2008.

În plină criză economică, în urmă cu un deceniu, Emil Boc a eliminat pensiile speciale introduse în timpul majoritățilorparlamentare precedente, iar pe cele militare le-a recalculat în baza criteriului contributivității.

În 2015, în timpul guvernării lui Victor Ponta aufost introduse din nou, toate pensiile speciale, inclusiv pensiile speciale ale parlamentarilor. Excepție a făcutsistemulmagistraților și al consilierilor Curții de Conturi.

Și pentru că numărul pensionarilor cu beneficii „speciale” nu este de ajuns, în iulie 2019, guvernul Dăncilă a adoptat în iulie 2019, prin ordonanțăde urgență, Codul Administrativ care prevede introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și adjuncți de consilii județene. Un șef de consiliu județean cu 3 mandate ar urma să ajungă la o pensie specială de 7.000 de lei. La începutul lui 2020, judecătorii Curții Constituționale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleșii locali.Asta ar însemna alte câteva zeci de mii de pensionari „speciali”. În acest moment, proiectul este amânat de PNL, prin Ordonanță de Urgență, pentru 2021.

În România, pensiile specialese plătesc de la Casa de Pensii și de la bugetul de stat. Pentru Armată, Poliție și SRI, ele se achită exclusiv de la bugetul de stat.

În Bulgaria, magistrații profesorii și militarii au pensii speciale. În Germania, funcționarii publici, fermierii și minerii. În Lituania, doar judecătorii. În Olanda, doar cei care practică munci fizice foarte dure, iar în Suedia nicio categorie profesională nu primește pensii speciale.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`