Se apropie venirea lui Moș Nicolae, despre care toată lumea știe că este darnic și blând. Legenda spune că el avea întotdeauna grijă de copiii amărâți, că avea grijă să le fie cald și să aibă ceva de mâncare când venea frigul iernii. Moșul blând și bun avea, însă, și o latură severă. De aici și celebra nuia pe care Moș Nicolae o mai pune în ghetele micuților care nu au fost cuminți în decursul anului.
Cum spuneam, moșul blând și bun avea, însă, și o latură severă. Dar de unde a apărut această poveste, aflăm din istoria bisericească.
Tradiția creștină spune că Moș Nicolae îi și pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credință. El îi lovea cu nuiaua peste mâini pe cei care nu respectau religia. Astfel, a rămas obiceiul ca pe 6 decembrie cei neascultători să fie loviți cu joarda în semn de avertisment.
În seara de 5 decembrie copii trebuie să își lustruiască bocancii și să îi așeze la ușă sau la geam pentru ca moșul să poată lăsa cadourile sau nuielușe celor care nu au fost ascultători. Tot tradiția spune că nuielușa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Crăciun înseamnă că sfântul a „mijlocit” iertarea.
Numit și Moș Nicoară sau Moș Gerilă, în tradiția românească venirea sa este reprezentată sub două forme. Moș Nicolae poate veni pe cal alb (ninsoarea de sărbătoarea Sfântului). În acest caz se presupune că ne așteaptă o iarnă scurtă și blândă. În caz că vine pe cal negru, ne anunță că urmează o iarnă geroasă și lungă. Aceste interpretări meteorologice se regăsesc în folclorul românesc de mulți, mulți ani.
În lumea satului, sărbătoarea Sfântului Nicolae era asociată cu începutul colindelor. De atunci tinerii feciori se adunau în grupuri și pregăteau colindele pentru Crăciun.
Chiar și nuiaua Sfântului apare în interpretarea populară. Însă cu alt sens față de cel de astăzi. Se spune că fiecare om în seara de dinaintea sărbătorii Sfântului primea câte o nuielușă. Aceasta se punea în apă, iar dacă înflorea până la Crăciun însemna că Sfântul se roagă pentru iertarea păcatelor persoanei în cauză. În caz contrar, omul căruia nu îi înflorea crenguța nu se bucura de acest privilegiu. Se spune și că de aici au apărut și colindele cu „flori dalbe”.
Ziua de Moș Nicolae este sărbătorită în întreaga Europa, însă semnificațiile diferă de la o țară la alta. Spre exemplu, în Olanda moșul le lasă cadouri copiilor doar în saboți de lemn, în Italia sărbătoarea este celebrată printr-un carnaval, iar în Slovenia Moș Nicolae vine însoțit de un înger și un diavol.
În România, sărbătoarea prefigurează victoria binelui asupra răului și se mai numește și Sânnicoara. Poveștile mai spun că odată cu această sărbătoare micuții au primit și întâia responsabilitate: să își îngrijească singuri încălțările. Ghetuțele se pun la ușă sau la fereastră pentru ca moșul să le vadă și să le umple cu daruri.