Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), este câștigătoarea alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, potrivit datele centralizate de Comisia Electorală Centrală. Victoria acesteia a fost menționată și în presa internațională.
Candidata opoziției Maia Sandu a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale în Moldova, învingându-l pe Igor Dodon, care era pro-Moscova, au arătat luni rezultatele preliminare ale comisiei centrale electorale, scrie Reuters.
Datele comisiei au arătat că Sandu a avut 57,74% din voturi, iar Dodon a avut 42,26% după ce au fost numărate 99,95% din buletinele de vot.
„Datele preliminare sunt clare, vorbesc de la sine”, a declarat Vladimir Sarban, șeful adjunct al Comisiei, într-o conferință de presă.
El a spus că rezultatele finale vor fi anunțate în termen de cinci zile. Conform legislației Republicii Moldova, Curtea Constituțională trebuie să aprobe rezultatele.
Sandu, în vârstă de 48 de ani, a declarat că va asigura mai mult sprijin financiar din partea UE în calitate de președinte.
Fostul premier proeuropean Maia Sandu a câștigat duminică, 15 noiembrie, în turul doi al alegerilor prezidențiale în Moldova, cu mult înaintea pro-rusului, după numărarea a peste 99% din buletinele de vot, conform Le Figaro.
Cu 99,07% din buletinele de vot numărate, Maia Sandu, care promite o luptă nemiloasă împotriva corupției, a obținut 57% din voturi împotriva a 43% pentru Igor Dodon, vizat de acuzații de corupție în timpul mandatului său de patru ani, potrivit jurnaliștilor.
Și presa spaniolă a scris despre câștigarea alegerilor de către Maia Sandu.
La Vanguardia a transmis că fosta mică republică sovietică Moldova va avea un președinte pro-european după victoria Maiei Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale , desfășurate în această duminică. Potrivit rezultatelor aproape definitive (peste 99% examinate), cunoscute luni, șeful partidului Acțiune și Solidaritate a învins singurul său adversar, președintele în exercițiu Igor Dodon , de tendință pro – rusă .
Sandu, în vârstă de 48 de ani, ar fi obținut 56,28% din voturi, în timp ce 43,72% dintre alegători s-ar fi pronunțat pentru rivalul său.
Moldova a trebuit să recurgă la a doua zi electorală, deoarece niciunul dintre candidați nu a obținut mai mult de 50% din voturi. Prima rundă a avut loc pe 1 noiembrie. Chiar și atunci, Maia Sandu a fost cea mai votată, cu 36%.
Este a doua oară când noul șef de stat, prima femeie în funcție, participă la alegerile prezidențiale. A făcut-o fără succes în 2016, în fruntea unei coaliții europene. Așa că Dodon a învins-o cu mai puțin de 5% din voturi.
Economistă de formare, a lucrat ca consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale din Washington până în 2012. A primit apoi o invitație de la Partidul Liberal Democrat din Moldova să se alăture guvernului țării sale ca ministru al educației. A deținut această funcție până în 2015.
În acel an a decis să-și creeze propriul partid, care la început a fost numit „Plimbare cu Maia Sandu” și ulterior redenumit Acțiune și Solidaritate. În mai 2019, ea a aderat la funcția de prim-ministru, care a fost acceptată de Partidul Socialist al lui Igor Dodon pentru a pune capăt guvernelor Partidului Democrat din Moldova, condus de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc. Dar în noiembrie anul trecut, cabinetul său a fost înlăturat printr-un vot de încredere.
Daily Mail a precizat că Maia Sandu, fosta economistă a Băncii Mondiale, care favorizează legăturile mai strânse cu Uniunea Europeană, a câștigat votul prezidențial al Republicii Moldova, învingându-l decisiv pe acționarul pro-rus, potrivit rezultatelor preliminare publicate luni.
Sandu a câștigat peste 57% din voturi, lăsându-l în urmă pe Igor Dodon cu 15 puncte, potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, CEC, care a spus că aproape 100% din voturi au fost numărate.
„Rezultatele preliminare indică faptul că adversara mea Maia Sandu este câștigătoare și vreau să o felicit preliminar”, a spus Dodon după publicarea rezultatelor, care a adăugat: „Cer calm și pace, absolut nicio tulburare sau protest, nu trebuie să permitem nicio destabilizare a țării.”