Primarul oraşului Covasna, infectat cu COVID-19 / „M-a cuprins deodată o stare febrilă, cu senzaţie de frig, transpiraţie abundentă şi o durere acută şi puternică de oase”

Gyerő József, primarul orașului Covasna, a fost confirmat cu COVID-19, urmând să fie izolat la domiciliu timp de 14 zile, de unde îș va exercita, online, atribuţiile de serviciu.

Primarul oraşului Covasna, infectat cu COVID-19

Acesta a postat un mesaj pe Facebok, în care povestește experiența grea prin care a trecut.

„Nu îmi face deloc plăcere, dar v-o împărtăşesc, că după ce alaltăieri mi-au fost recoltate probe biologice necesare testării pentru COVID- 19, ieri m-a anunţat DSP Covasna că rezultatul este pozitiv.

Anterior, în ziua de sâmbătă, am lucrat până seara târziu în curte, iar după o baie fierbinte, undeva după miezul nopţii, m-a cuprins deodată o stare febrilă, cu senzaţie de frig, frisoane, transpiraţie abundentă şi îndeosebi o durere acută şi puternică de oase – nemaisimţită până atunci -, localizată la nivelul articulaţiilor şoldului şi genunchilor, respectiv al coapselor.

Aceste simptome au fost însoţite şi de altele, mai puţin severe: dureri de cap, arsuri în ochi şi în gât. După o noapte chinuită şi nedormită, calmată cu câteva antipiretice şi analgezice, manifestările bolii s-au temperat a doua zi, dar mai aveam ceva febră inclusiv în seara de duminică. În dimineaţa de luni m-am simţit deja mult mai bine. În prezent încă persistă doar răguşeala, tusea rară, similar unei gripe minore, obişnuite…., în schimb, de astăzi nu mai simt mirosurile”, a scris Gyerő Józsefpe pagina sa deFacebook.

Subprefectul de Covasna, confirmat cu SARS-CoV-2

Și Cosmin Boricean, subprefectul de Covasna, a povestit pe pagina de Facebook propria sa experiență în lupta cu coronavirusul, la sfârșitul lunii iulie.

„Jurnal de pandemie COVID-19

Cazul 285 în judeţul Covasna – Experienta personală

În primul rând mă bucur să vă pot saluta pe toţi din nou. Sincer nu prea ştiu cu ce să încep…

Starea medicală:

Dragii mei, cu 2-3 săptămâni înainte să contactez boala, am fost internat pentru o intervenţie la un spital din Braşov, unde am efectuat şi un test Covid, care a ieşit negativ. Era a doua testare făcută de la începutul pandemiei. În următoarea perioadă am lucrat zilnic şi am interacţionat cu sute de oameni în tot judeţul. Mi-au trecut prin mână sute de documente din toate direcţiile. De fiecare data am încercat să mă protejez şi pe mine, şi pe cei din jurul meu. Consider că puteam să mă infectez de oriunde, în orice moment, cu toate măsurile preventive… pentru ca suntem foarte expuşi. Cred că sunt multe persoane pozitive asimptomatice, care nici măcar nu ştiu că sunt purtătoare şi se află zilnic printre noi şi din păcate sunt tot mai puţini cei care respectă măsurile de prevenţie.

În ziua în care am aflat că un coleg din Prefectură a ieşit pozitiv, am mers, m-am testat şi am aşteptat rezultatul acasă în izolare. Dar îmi este imposibil să spun că eu l-am infectat pe el sau el pe mine, sau măcar că avem aceeaşi sursă de infecţie. Eu ma simţeam rău de 3-4 zile, am contactat medicul de familie care mi-a zis că pare a fi o infecţie a căilor respiratorii din cauza aerului condiţionat şi mi-a administrat tratament. Nu am putut mânca nimic solid în jur de 15 zile, doar lichide. Lipsa gustului, lipsa mirosului, febră, dureri musculare, tot tacâmul. Am mai fost răcit la viaţa mea, dar asemenea simptome nu am avut de când mă ştiu.

Din păcate după internare lucrurile s-au agravat… A apărut şi pneumonia la Computerul Tomograf. O tuse pe care nu v-o pot explica, cu expectoraţii care îmi zdruncinau tot organismul şi mă ţinea treaz toată noaptea. Dar cel mai grav… am ajuns conectat la oxigen, care în scurt timp a devenit indispensabil. Nu puteam să vorbesc sau să fac 2 paşi fără să obosesc, să mă sufoc. Saturaţia de oxigen scădea drastic şi permanent. Astfel, după 3 zile am ajuns la terapie intensivă. Da, nici eu nu credeam înainte că poate fi aşa, dar vă rog să mă credeţi că este groaznic. Nu puteam decât să mă gândesc ca nu cumva fetiţele şi familia mea să ajungă să aibă aceleaşi simptome, pentru că nu ştiam cum vor rezista. În rest… injecţii din toate poziţiile, medicamente multe, perfuzii şi mai multe (8-10-12/zi). După câteva zile nu am mai avut vene pe braţe care să îmi susţină branulele şi am ajuns şi la cateter. Au urmat 8-9 zile groaznice în care mi-a fost teamă de intubare în câteva rânduri. Apoi tratamentul a început sa îmi dea speranţe. După 12 zile am reuşit să ies de la terapie intensivă şi să mă întorc la infecţioase. Cu 10 kg de masă musculară mai puţin şi vlăguit”, a precizat acesta.