Potrivit unui studiu efectuat în Marea Britanie, o ”imunitate celulară”la virusul COVID-19 a fost observată după şase luni de la infectare la persoanele cu simptome uşoare de boală sau la cazurile asimptomatice, ceea ce indică un anumit nivel de protecţie pentru această categorie, scrie Reuters.
„În timp ce constatările noastre ne fac să fim optimişti cu prudenţă în ceea ce priveşte intensitatea şi durata imunităţii generate după infecţia cu SARS-CoV-2, aceasta este doar o piesă din puzzle. Există multe lucruri pe care le mai avem de învăţat înainte de a înţelege pe deplin modul în care funcţioneaza imunitatea la COVID-19″, a declarat Paul Moss, profesor de hematologie la Universitatea din Birmingham, unul dintre conducătorii studiului derulat pe 100 de pacienţi infectați cu COVID-19 din Marea Britanie care nu au avut nevoie să fie internaţi,
Studiul, publicat online în bioRvix, a constatat că, în timp ce nivelurile de anticorpi în cazul unora dintre pacienţi scăzuseră, răspunsul limfocitelor T – o altă componentă esenţială a sistemului imunitar – a fost în continuare unul robust.
„Rezultatele preliminare arată că răspunsul celulelor T poate dura mai mult decât răspunsul iniţial al anticorpilor”, a precizat și Shamez Ladhani, epidemiolog consultant în cadrul Public Health England, membru al cercetării.
De asemenea, studiul a constatat că amploarea răspunsului limfocitelor T a fost diferit, acesta fiind considerabil mai ridicat la persoanele care prezentaseră simptome COVID-19 decât în cazul celor asimptomatice.
Acest lucru, spun cercetătorii, ar putea fi interpretat în două moduri: fie este posibil ca un răspuns imun mai amplu să ofere o mai bună protecţie împotriva reinfectării la persoanele care prezentau simptome, fie că pacienţii asimptomatici sunt capabili să lupte contra virusului fără a fi nevoie să genereze un răspuns imun mai amplu.
„Aceste rezultate oferă asigurare că, deşi titrul de anticorpi împotriva SARS-CoV-2 poate scădea sub nivelurile detectabile în câteva luni de la infectare, poate fi menţinut un grad de imunitate la virus. Cu toate acestea, rămâne întrebarea esenţială: oferă aceste celule T persistente o protecţie eficientă împotriva reinfectării?”, a declarat și Charles Bangham, preşedintele departamentului de imunologie de la Imperial College London.
Un alt studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism indică faptul că mai mult de 80% dintre pacienții confirmați cu COVID-19 prezintă deficiențe de vitamina D. Insuficiența este mai frecventă la bărbați.
Tot mai multe studii semnalează efectul benefic al vitaminei D asupra sistemului imunitar, mai ales în privința protecției la infecții. Deficitul de vitamina D ar trebui tratat mai ales la bătrâni și cei cu comorbidități, mult mai expuși în fața COVID-19, susțin cercetătorii.
Conform unor cercetători americani de la Universitatea Northwestern, ar exista o corelaţie între nivelurile scăzute de vitamina D şi rata ridicată a mortalității, întâlnită mai ales la sistemele imune hiperactive, ce generează și cele mai mari complicaţii în contextul pandemiei de coronavirus.
Mai exact, echipa de cercetători a identificat o corelaţie puternică între nivelurile de vitamina D şi furtuna de cytokine, o afecţiune hiperinflamatorie cauzată de un sistem imunitar hiperactiv, dar şi o corelaţie între deficienţa de vitamina D şi mortalitate.
„Furtuna de citokine poate deteriora grav plămânii şi poate duce la sindromul de detresă respiratorie acută şi la moartea pacienţilor. Aceasta este ceea ce pare să ucidă majoritatea pacienţilor cu COVID-19, nu distrugerea plămânilor de virusul însuşi. Este vorba despre complicaţiile de la reacţia direcţionată greşit a sistemului imunitar”, se precizează în studiu.