EXCLUSIV // Construcția noului pod suspendat peste Dunăre la Brăila, în impas. Relocarea utilităților, blocată de un om de afaceri: „Nu ne-au dat niciun ban. Din cauza asta societatea mea a intrat în insolvență”

Construcția noului pod suspendat peste Dunăre la Brăila a ajuns în impas după ce relocarea utilităţilor din zonă a fost blocată, luni dimineaţă, de omul de afaceri Gheorghe Caruz, fost preşedinte al Patronatului Român al Cărnii de Porc, care nu le-a permis echipelor Companiei de Utilităţi Publice „Dunărea” Brăila să intre pe terenul său aflat pe amplasamentul podului.

Acesta este nemulțumit de faptul că nu ar fi primit banii în urma exproprierii. Într-o declarație pentru B1.RO, omul de afaceri a precizat că s-a ajuns la această situație după întocmirea greșită documentelor privind expropierea. Pe lângă asta omul de afaceri a mai precizat că lucrătorii intră fără să anunțe pe terenurile care nu au făcut obiectul expropierii și care sunt în acest moment proprietate privată:

“Mă opun pentru că toată lumea a primit bani, numai societatea mea nu a primi. Și-au bătut joc și își bat joc în continuare.Deși trebuia să fei o singură expropiere, din documente rezultă că au făcut patru expropieri. Asta nu este în regulă. Deși banii au fost consemnați accept de acum doi ani nu ne-au dat niciun ban. Din cauza asta societatea a intrat în insolvență.Nu mai am cu ce să plătesc angajații și ei nu au de gând să îmi mai dea niciun ban. Ei au greșit actele. Când i-am întrebat mi-au spus că e greșeala celor cu care au contract. Dacă e greșeala lor de ce nu îii sancționează pe ei, de ce mă sancționează pe mine? Intră pe teren fără să ceară voie, nu doar pe terenul expropiat dar și pe terenul meu, fără să mă anunțe.Nici directorul de la CNAIR, nici cei de la Ape nu m-au anunțat. Lucrătorii nu mi-au prezentat nici până în ziua de astăzi un ordin. Nu e posibil să intrii așa abuziv pe o proprietate privată”, a precizat omul de afaceri pentru B1.RO.

Acesta a mai precizat că se va adresa instanței pentru recunoașterea drepturilor sale:

“Ei sunt în culpă totală, au greșit actele, deși e cunoscut de un an că actele suntgreșite n-au catadigsit să le modifice cum e corect. Nu am primit nicio promisiune din partea autorităților. Legea e făcută se pare să o respecte numai unii. O să acționez în instanță dacă ei nu înțeleg că trebuie să îmi dea banii”, a precizat Gheorghe Caruz.

Gheorghe Caruz s-a opus pătrunderii pe terenul său şi le-a spus angajaţilor CUP „Dunărea” că îi va acţiona în instanţă dacă vor începe relocarea utilităţilor în această zonă, după care a mers personal la sediul Companiei de Utilităţi Publice, însoţit de mai mulţi avocaţi, pentru a discuta vizavi de această situaţie.

„CUP Dunărea m-a anunţat că are probleme privind pătrunderea pe terenul omului de afaceri Gheorghe Caruz, în vederea relocării utilităţilor pentru realizarea podului peste Dunăre. Nu este în regulă ce se întâmplă, domnul Caruz ştia de foarte mult timp că terenurile sunt expropriate şi că sunt trecute în proprietatea statului. Nu a atacat nicio hotărâre privind exproprierea. Nu se poate bloca un asemenea proiect cum crede domnul Caruz. Voi verifica în ce stadiu se află situaţia exproprierilor, probabil domnul Caruz nu a primit câţi bani voia. Asemenea proiecte nu se blochează că vrea unul sau altul, proiectul va merge mai departe”, a declarat subprefectul judeţului Brăila, Simona Drăghincescu, delegat cu atribuţii de prefect.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, 18 luni fiind alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.