Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european al Parchetului European, susține că în Uniunea Europeană există diferențe referitoare la numărul investigațiilor financiare: în unele state sunt sute de cazuri, în altele abia câteva. Însă nicio țară nu este complet „curată” în Europa, din acest punct de vedere, în opinia sa.
Alocarea mai multor bani europeni din cauza pandemiei a determinat o mai puțină rigurozitate în respectarea regulilor, ceea ce a determinat apariția a mai multor fraude financiare, susține Kovesi.
„Atunci când vorbim de apărarea statului de drept, implicit de combaterea corupției și a fraudei financiare, Parchetul European va avea un rol foarte important. Mă refer mai ales la această situație cu pandemia, o situație în care pentru prima dată o să avem mai mulți bani care merg către statele membre, mai multă flexibilitate și mai puțină rigurozitate în a respecta anumite reguli, ceea ce înseamnă un risc mai mare pentru a avea fraude financiare”, a declarat aceasta.
Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, daunele cu TVA la nivelul UE pot ajunge într-un an la aproximativ 30-60 de miliarde de euro.
„Analizând diferența între exporturi și importuri în fiecare stat, concluzia este că nu avem țări curate. Nu avem nici țări care să fie cele mai corupte, să poți să zici că mereu este un vinovat de serviciu și corupția este mai mare, dar nici nu avem țări curate în Europa. Astfel de infracțiuni se comit în toate statele membre, Parchetul European va avea avantajul abordăriiunitare. Investigarea acestui tip de fraude va fi o prioritate în toate statele membre”, mai spune Codruța Kovesi, care a solicitat și un raport despre fraude financiare investigate în ultimii patru ani în cele 22 de state membre ale Parchetului European.
„Am constatat cu surprindere că sunt foarte mari discrepanțe. Există state membre în care sunt investigate sute de dosare în fiecare an și state în care sunt investigate trei sau patru dosare. Nu înseamnă că acele state sunt cele mai curate, ci poate că nu a existat o prioritate pentrua investiga aceste infracțiuni”, precizează șefa Parchetului Euroean. Bugetul cerut de Kovesi pentru Parchetul European este în jurul a 55 de milioane de euro.
Parchetul European este un organ independent al Uniunii însărcinat cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care depăşeşte 10 milioane de euro). În acest scop, Parchetul European desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi exercită acţiunea publică în faţa instanţelor competente din statele membre.
Printr-un acord comun din 16 octombrie 2019, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruţa Kovesi drept prima şefă a Parchetului European. Totodată, Consiliul Uniunii Europene, prin decizia din 27 iulie 2020, i-a numit pe primii procurori europeni ai Parchetului European.
La inaugurarea Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, şi procurorii europeni ai Parchetului European şi-au luat angajamentul solemn de a respecta obligaţiile care decurg din funcţia lor.
„Mă angajez solemn să îmi exercit funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său; să nu solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nicio persoană sau entitate exterioară Parchetului European. Mă angajez de asemenea să respect obligaţia de confidenţialitate, în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul European” – astfel a sunat angajamentul solemn rostit de Laura Codruţa Kovesi şi de procurorii europeni EPPO.