STUDIU: Ultravioletele, rol în răspândirea COVID-19 / „Numărul de cazuri ar trebui să crească pe parcursul toamnei”

Potrivit unui studiu realizat de cinci cercetători de la Facultățile de Geografie și Biologie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Administrația Națională de Meteorologie, factorul climatic are un rol important în răspândirea noului coronavirus.

Analiza a fost publicată pe platforma The International journal of Aerosol and air Quality Research.

Ultravioletele, rol în răspândirea COVID-19

Mai exact, specialiștii au analizat legătura dintre particularitățile climatice de la începutul pandemiei și răspândirea noului coronavirus.

Studiind provincia Hubei, din China, considerată zona de origine a virusului, s-a constatat că vremea a fost umedă, cu temperaturi pozitive și o nebulozitate care nu a permis trecerea radiațiilor solare.

„În sud-estul Chinei, climatul de iarnă se caracterizează prin temperaturi pozitive ziua de 10-12 grade, în lunile cele mai reci, ianuarie sau februarie, adică similare cu luna martie sau noiembrie în mod tradițional de la noi. Și iarna trecută a fost o iarnă cu mulți nori. Așa se întâmplă că iarna acolo se dezvoltă mai mulți nori joși, care împiedică radiația solară”.

Lucian Sfîcă, profesor la Facultatea de Geografie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, a explicat pentru Libertatea de ce este important să fie luat în considerare și factorul climatic în acestă analiză.

„Rezultatele noastre, care se concentrează pe rolul radiațiilor solare UV, pot fi folosite ca o unealtă pentru identificarea regiunilor lumii cu un risc crescut în creșterea viitoare a cazurilor de COVID-19”.

Desigur, cercetătorul a punctat că există mulți alți factori care, coroborați, determină creșterea sau scăderea numărului de cazuri.

„Ideea pe care noi o punem la dispoziție altor cercetători este că există posibilitatea ca aceste condiții climatice să fi jucat un fel de rol de incubator pentru propagarea inițială a virusului. În plus, după ce se înregistrează un număr mare de infecții, factorul climatic începe să conteze mai puțin”, spun specialiștii.

De aceea, temperaturile ridicate din timpul verii și radiațiile UV nu au mai putut opri răspândirea infectării.

„Uitați-vă la Suedia, pe care noi am identificat-o în studiu ca fiind reprezentativă prin faptul că la ei, neavând foarte multe politici de limitare a mobilității în practică, rolul factorului meteorologic a putut fi văzut mai clar.

Chiar există niște inflexiuni pe anumite date care ne scot nouă în evidență faptul că relația e destul de strânsă. Dar iarăși, fiecare țară și fiecare regiune au un specific. Nu putem compara Suedia, care are o densitate foarte mică a populației, cu India, de pildă”, mai spune cercetătorul.

Tocmai radiația solară se pare că a împiedicat un dezastru epidemiologic în această vară la mare, când nu s-a respectat nicio măsură de distanțare între turiști, spun autorii studiului.

„Oricât de mult tam-tam s-a făcut pe vacanțe, pe faptul că se îngrămădește lumea la mare, principalele focare, după analiza mea, apar în centre de bătrâni, în fabrici de confecții, spitale, adică acolo unde nu există radiație solară și unde există niște condiții cumva prielnice pentru replicare. Asta a fost ideea generală a studiului. Și acest lucru ne aduce vești proaste, cu privire la această toamnă.

Dacă relația dintre factorul meteorologic și COVID este cea pe care o intuim noi, în mod cert, numărul de cazuri ar trebui să crească pe parcursul toamnei. Dacă nu se va întâmpla lucrul ăsta, nu înseamnă că nu există nicio influență a factorului meteo-climatic. Ci că există o sumedenie de alți factori care se pot demonstra mai importanți în răspândirea virusului”, a mai declarat Lucian Sfîcă.

Raed Arafat, despre situația epidemiologică din România

În contextul actual, secretarul de statRaed Arafat a susținut că există o mare presiune asupra sistemului sanitar, mai ales asupra cadrelor medicale. De aceea, urmează o modificare importantă în modul de răspuns al sistemului la cazurile de coronavirus: toate spitalele vor fi trebui să se pregătească să preia pacienți COVID-19.

„Lupta cu COVID-19, din păcate, am pierdut-o. Mai ales că este presiune şi asupra sistemului medical, nu numai asupra capacităţii, ci şi asupra oamenilor care lucrează în sistem. Vom ajunge la un moment în care pacienţii nu vor mai putea fi transferaţi către spitalele COVID, ci vor rămâne şivor fi trataţiîn spitalele respective, unde trebuie create circuite speciale”, a afirmatRaed Arafat, pentru Digi24.

Bilanțul epidemieide coronavirus în România a ajuns, potrivit celei mai recente informări oficiale, la 172.516 de infectări și 5.749 de decese. Cea mai mare rată de incidență se înregistrează la nivelul Bucureștiului. Aici, sunt 2,81 de cazuri la mia de locuitori. Din punct de vedere alratei de infectare, Capitala este urmată de Alba (2,56), Vâlcea (2,5), Cluj (2,24), Bacău (2,13), Sălaj (2,07).