Florin Roman, liderul deputaților PNL, a anunțat, vineri, că-și retrage semnătura de pe proiectul inițiat de un parlamentar PSD, care limitează accesul la informațiile publice. El a precizat că a luat decizia după ce a primit informații că textul „poate naște interpretări abuzive”.
Printre altele, inițiativa legislativă prevede că autoritățile pot refuza accesul la informații publice în cazul în care consideră că acestea au fost solicitate cu „rea-credință” sau dacă volumul datelor solicitate depășește 50 de pagini. Proiectul mai prevede că persoanele care cer datele trebuie să achite toate costurile aferente procesării informațiilor, iar fiecare autoritate își poate stabili propriile tarife.
Deputatul PNL Florin Roman a anunțat că a depus o solicitare în scris de retragere a semnăturii sale de pe proiectul de lege inițiat de deputata PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, care viza modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.
„Am primit semnale de la oameni de bună credință, că în forma propusă de inițiator poate naște interpretări abuzive și din acest motiv nu am dorit să las nici un fel de interpretare. Nu doar că am retras, dar nici nu vom vota proiectul, din motivele expuse mai sus.
Ca fost jurnalist sunt un adept al liberului acces la informații de interes public. Cât despre partea politică, înțeleg că orice dezbatere în perioada campaniei electorale nu este posibilă, totul fiind țintit pe atacuri, fără legătură cu subiectul”, a scris Florin Roman, pe Facebook.
Cinci parlamentari social-democrați și liberalul Florin Roman au depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea Legii 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Printre altele, proiectul prevede că autoritățile pot refuza accesul la informații în cazul în care consideră că acestea au fost solicitate cu „rea-credință”: „Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință”.
Textul mai prevede că informațiile care fac trimitere la contracte publice nu pot fi oferite pentru a nu pune „în pericol activitatea unor firme”.
Inițiatorii au mai propus ca persoanele care solicită informații de interes public să plătească toate costurile aferente procesării respectivelor informații. Proiectul dă dreptul fiecărei autorități să-și stabilească propriile tarife.
„Dacă volumul informațiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora”, se mai arată în proiect.