Cum a început tradiția pelerinajelor în România. Când au avut loc primele pelerinaje de Sf. Parascheva și Sf. Dumitru

Pelerinajele sunt unele dintre cele mai așteptate evenimente în rândul credincioșilor din România. Două dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din țara noastră sunt moaștele Cuvioasei Parascheva și moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou. Pelerinajele toamnei se organizează în mod obșinuit la Iași, pentru închinarea la racla cu moaștele Cuvioasei și la București, la finalul lunii octombrie, unde credincioșii vin să se închine la racla Sfântului Dimitrie cel Nou.

Tradiția pelerinajelor în România – scurtă istorie

Pelerinajul este definit ca o procesiune religioasă, ce se prezintă sub forma unei deplasări cu biserica a unui grup de credincioși pelerini. Dacă în trebut pelerinajele se realizau pe jor, acum acestea sunt efectuate cu diferite mijloace de transport, către un loc declarat sfânt.

Încă din cele mai vechi timpuri, pelerinajele au fost practicate în toate religiile din lume, unele drumuri și locuri de pelerinaj devenind renumite.

În România, unele dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj sunt la Iași, la moaștele Sfintei Parascheva, dar și la Prislop, la mormântul părintelui Arsenie Boca și la București cu ocazia Sfântului Dumitru.

Când a avut loc primul pelerinaj de Sf. Parascheva

Pelerinajul de Sf. Parascheva se desfășoară în fiecare an la Iași, acolo unde pelerinii din toată țara, sau chiar și din afara teritoriului se astrâng pentru a se închina la racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, cunoscută și drept Sfânta Vineri.

În 2020, pelerinaju este organizat în condiții speciale, din cauza pandemiei de COVID-19 și a crizei sanitare. Astfel că în data de 14 octombrie la racla cu moaște s-au putut închina doar locuitorii municipiului Iași, fără participarea cetățenilor din alte localități, așa cum se obișnuia de ani buni.

În trecut, Racla cu moaștele Sfintei Parascheva era scoasă din curtea Mitropoliei din Iași îm seara de sâmbătă și plimbată pe străzile localității, în procesiunea „Calea Sfinților”, din centrul orașului. Odată ce această procesiune se încheia, racla cu moaștele Cuvioasei era așezată pe baldachinul din curtea Mitropoliei, unde credincioșii din toată țara veneau să se roage.

Când a avut loc primul pelerinaj de Sf. Dumitru

Sfântul Dimitrie cel Nou este considerat ocrotitorul Bucureștiului, iar el este prăsnuite la data de 26 octombrie. În anii precedenți, mii de credincioși se adunau în Capitală pentru a se închina la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, însă anul acesta evenimentul va fi organizat în condiții speciale, iar racla ar urma să nu mai fie scoasă pentru închinare.

Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir este patronul Tesalonicului. A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine la zei, scrie Pro TV.

O serie de tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru marchează toamna românilor în fiecare an, câteva dintre cele mai cunoscute sunt, potrivit sursei citate mai sus:

În tradițiile populare se spune că Sfântul Dumitru este vestitorul gerului și al iernii, el fiind cel care usucă plantele, așa cum Sfântul Gheorghe este cel care închie iarna și aduce primăvara.

Sărbătoarea este întâmpinată de românii din toată țara cu hramuri, pomeni, colaci și așa numitul „Focul lui Sâmedru”, unul dintre cele mai inedite evenimente ale toamnei în rândul românilor. Este momentul în care oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curți sau pe dealuri, eveniment la care în unele zone se împart alimente și băuturi.

Se spune că în ziua de Sfântul Dumitru este bine să urmărești mersul oilor. Astfel, gospodarii își dau seama cum va fi iarna, dar mai ales cum va fi recolta din anul următor.