MAE: Bogdan Aurescu a exprimat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din UE îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului privind Nagorno-Karabah

MAE: Bogdan Aurescu a exprimat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din UE îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului privind Nagorno-Karabah
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a exprimat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului armat privind Nagorno-Karabah și a subliniat necesitatea respectării depline de către părți a înțelegerii recente de încetare a focului, care din păcate a fost deja încălcată.

Situația din Nagorno Karabah, îngrijorătoare pentru România

MAE precizează prin intermediul unui comunicat de presă că Bogdan Aurescu a transmis omologilor săi că România a încurajat constant părțile să găsească voință politică și să se angajeze constructiv în detensionarea situației și în reluarea negocierilor pe fond, cu respectarea dreptului internațional, cu medierea co-presedintilor Grupului de la Minsk al OSCE.

A salutat abordarea pro-activă a UE în acest dosar prin discuțiile purtate de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell. În egală măsură, a subliniat că această reactivare a conflictului privind Nagorno-Karabah atrage atenția asupra faptului că există un veritabil arc de instabilitate în regiunea Mării Negre, generat de existența unui lanț de conflicte prelungite sau înghețate care pot fi oricând „încălzite” și care trebuie tratate de o manieră cuprinzătoare, deoarece ele afectează nu doar securitatea regiunii, ci și a Europei în general. Prin urmare, a propus includerea pe agenda unei viitoare reuniuni a CAE a unui punct de discuție privind conflictele înghețate/prelungite din regiunea Mării Negre.

O altă temă de pe agenda discuțiilor a fost situația din Belarus. Miniștrii afacerilor externe au avut un schimb de opinii extins cu privire la evoluțiile din Belarus, dialogul Belgrad-Priștina, relațiile UE-Rusia și relațiile cu America Latină și Caraibi.

În ceea ce privește Belarus, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea pentru continua deteriorare a situației interne, în condițiile în care autoritățile belaruse nu au demonstrat niciun interes pentru dialogul cu populația și societatea civilă pentru ieșirea din criză. A salutat decizia adoptării de măsuri restrictive suplimentare la nivelul UE, prin includerea pe lista de sancțiuni a 40 de persoane, responsabile de fraudarea alegerilor și represiune, evidențiind că România se numără printre statele care au co-sponsorizat recent și susțin extinderea acestei liste, inclusiv cu listarea lui Aleksandr Lukașenko, propunere pe care România a făcut-o de altfel încă din luna august. De asemenea, a arătat că dacă situația se va deteriora suplimentar, va fi cel mai probabil nevoie de sancțiuni suplimentare la adresa regimului, eventual de tip economic.

Criza din Belarus

În condițiile în care criza din Belarus a intrat într-o nouă etapă, pe fondul modului în care A. Lukașenko și-a preluat pretinsul mandat, oficialul român a arătat că este probabil ca raporturile UE cu autoritățile belaruse să se deterioreze și mai mult, așa cum s-a întâmplat recent cu forțarea rechemării pentru consultări a ambasadorilor polonez și lituanian la Minsk, nevoiți să părăsească țara pentru o perioadă de timp. A subliniat nevoia de reacție și acțiune fermă și rapidă a UE față de deciziile autorităților belaruse și a menționat că, în semn de solidaritate cu Polonia și Lituania, România a decis vineri, 9 octombrie 2020, să se alăture statelor UE care și-au retras pentru consultări ambasadorul de la Minsk, decizie pusă în aplicare începând de azi. În același timp, a subliniat satisfacția că în concluziile Consiliului European de la începutul lui octombrie au fost preluate propunerile Președintelui României Klaus Iohannis și ale omologilor săi polonez și lituanian de creare a unui pachet cuprinzător de sprijin economic din partea UE pentru un Belarus democratic, ce trebuie elaborat de către Comisie. Nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea ca UE să continue să sprijine activ societatea civilă din Belarus.

Referitor la dialogul Belgrad-Priștina, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea punctului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, inclusiv în urma solicitării României, alături de alte state membre. Ministrul român a subliniat importanța efortului UE în atingerea unui pachet de înțelegeri cuprinzătoare cu valoare juridică între părți, prin medierea Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad-Priștina și alte aspecte regionale din Balcanii de Vest Miroslav Lajčák, pachet care va contribui la stabilitatea întregii regiuni. A prezentat abordarea constructivă și activă a României în acest dosar, care sprijină obținerea de rezultate concrete, în baza unui mecanism sustenabil etapizat, precum și susținerea pentru folosirea tuturor instrumentelor europene disponibile.

În ceea ce privește Rusia, ministrul afacerilor externe a evidențiat importanța discutării aprofundate a relațiilor UE cu Federația Rusă, în lumina evoluțiilor recente – inclusiv otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că abordarea principială a UE de până acum în relație cu Rusia își păstrează actualitatea și valabilitatea, fiind necesară menținerea unei poziții unitare și echilibrate în continuare în aplicarea celor cinci principii directoare care guvernează această relație din 2016. Mai multă atenție este necesar a fi acordată de UE angajării societății civile din Rusia. A reamintit în același timp necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relațiile UE-Rusia.

Ca urmare a publicării raportului Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, prin care a fost confirmată otrăvirea lui A. Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok, ministrul român a susținut necesitatea adoptării rapide de sancțiuni suplimentare la adresa celor care au încălcat normele de drept internațional, implicați în tentativa de omor al liderului opoziției ruse. Această direcție de acțiune a UE a fost susținută de România, alături de alte state membre, încă anterior precedentei reuniuni CAE din 21 septembrie 2020.

Discuția privind America Latină și Caraibi s-a concentrat pe impactul pandemiei de Covid-19 și sprijinul UE pe termen lung. Poziția României are în vedere solidaritatea față de regiune, una dintre prioritățile UE trebuind să vizeze sprijinirea democrației și a rezilienței. Totodată, poziția României vizează aprofundarea cooperării cu statele din regiune cu viziuni similare, care va contribui la susținerea eforturilor Uniunii în promovarea inițiativelor și reformelor la nivel multilateral.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`