ICCJ a exclus mai multe documente din Dosarul Revoluției, în care este judecat Ion Iliescu / Dosarul s-ar putea întoarce la Parchet

Instanța Supremă a exclus mai multe probe în Dosarul Revoluției, care s-ar putea întoarce astfel la Parchet. ICCJ dă procurorilor militari un termen de 5 zile în care să remedieze „neregularitățile”.

Dosarul Revoluției: Magistrații ICCJ au exclus mai multe documente de la dosar

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat, vineri, ”neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Secția Parcheteleor Militare în Dosarul Revoluției, în care în 5 aprilie 2019 au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.

Eveniment - 13 nov, 18:37

Surse: Fiica lui Ioan Crișan și cei doi presupuși complici au fost arestați preventiv, în dosarul uciderii omului de afaceri din Arad. Din completul de la Înalta Curte a făcut parte și Lia Savonea

Astfel că, Înalta Curte a exclus din dosar mai multe documente și au cerut procurorilor militari ca în termen de 5 zile să remedieze ‘neregularitățile’ și să decidă dacă cer restituirea dosarului sau mențin hotărârea de trimitere în judecată.

Decizia ICCJ nu este definitivă.

Judecătorii Curții Supreme au admis excepțiile invocate de Asociația „21 Decembrie 1989”, condusă de Doru Mărieș, precum cererile depuse de inculpații Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, dar și excepții ridicate din oficiu, potrivit G4Media.

Printre probele respinse de magistrați se numără actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989.

Dosarul Revoluției, trimis în judecată în aprilie 2019

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

În acest dosar, procurorii militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii.

După ani întregi de cercetări, reluate de o nouă echipă de procurori, cercetările au dus la concluzia că în timpul Revoluţiei, întreaga forţă militară a României, adică Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, s-a pus la dispoziţia noii conduceri politice reunită în Consiliului Frontului Salvării Naţionale începând cu data de 22.12.1989.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, și ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.