Zeci de mii de persoane au mărșăluit pe străzile capitalei belaruse Minsk, duminică, și au solicitat autorităților să elibereze deținuții politici, iar forțele de ordine au folosit tunuri cu apă pentru dispersarea mulțimii, transmite Reuters.
Marșul a venit în completarea multiplelor manifestații anti-regim, ce au izbucnit odată cu alegerile prezidențiale din 9 august, când aparatul de stat la anunțat pe Aleksandr Lukașenko drept câștigător cu un procent covârșitor. Totuși, opozanții săi susțin că scrutinul a fost fraudat, astfel încât liderul autoritar de la Minsk să obțină un al șaselea mandat de președinte.
#1
#Belarus #Minsk 57 days and nine consecutive Sundays of the protests – Belarusians are coming out in dozens of thousands yet again. Despite more than 13,000 people having been detained since August,tortures and shootings. Today’s march is demanding release of political prisoners. pic.twitter.com/VmFHmq3l1P
— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) October 4, 2020
Demonstranții au mărșăluit pe ritmul tobelor spre centrelede detenție unde se crede că s-ar afla prizonierii politici, potrivit imaginilor de pe rețelele sociale.
Poliția belarusă a folosit tunuri cu apă montate pe vehicule blindate, pentru dispersarea protestatarilor, și au reținut mai mulți manifestanți. Forțele de ordine au împânzit centrul Minskului.
#2
❗️In Minsk people have driven away and partially dismantled a water cannon. pic.twitter.com/aZZukU9lpg
— NEXTA (@nexta_tv) October 4, 2020
Internetul mobil nu a mai funcționat la Minsk de la prânz, iar rezidenților din capitala belarusă li s-a cerut pe canalele de telegram – principalul mijloc de comunicare și distribuire a fotografiilor și a videoclipurilor de la proteste – să își deblocheze rețelele Wi-Fi dacă protestatarii trec prin apropiere.
#3
For those concerned with the protests losing momentum – every Sunday for the past 8 weeks at least 100,000 gather in Minsk alone to remind the usurping regime the true will of the people. #Belarus pic.twitter.com/3Dk1t4kodH
— Belarus Free Theatre (@BFreeTheatre) October 4, 2020
Criza politică din Belarus a provocat repercursiuni notabile pentru Minsk și pentru aliatul său, Moscova. În această săptămână, Uniunea Europeană și Statele Unite au instituit sancțiuni împotriva unor oficiali belaruși de rang înalt, dar nu și împotriva lui Lukașenko.
Totodată, criza a atras după sine posibilitatea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei în cazul în care decide să îi ofere o mână de ajutor lui Lukașenko. Cu acest scenariu la orizont, rubla deja a pierdut abrupt teren.
Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de peste un sfert de secol, neagă orice fel de fraudă electorală și a depus jurământul în finalul lui septembrie, în cadrul unei ceremonii-fulger ce nu a fost anunțată public în prealabil, stârnind noi proteste și noi poziții vehemente din partea UE, a Statelor Unite și a Regatului Unit.
În direct pe B1 TV, în final de septembrie, Armand Goșu a exclus posibilitatea să se ajungă din nou la o stare de tolerare a regimului de la Minsk: „Nu mai e posibil așa ceva. În primul rând, nu mai e posibil pentru că a curs sânge. „Sunt morți, sunt tineri bătuți. Sunt lucruri de o violență extremă care s-au petrecut începând cu seara de 9 august pe străzile Minskului și în alte orașe din Belarus”.
„În ultimele zile s-a văzut o creștere a nivelului de violență, care s-a apropiat de nivelul de violență din 9 seara, 10, 11 august, când trupele Ministerului de Interne au fost excesiv de violente. Această violență naște un tip de ripostă, dar nu violentă.
În seara de 9 august, după anunțarea rezultatelor halucinante ale prezidențialelor, au ieșit vreo 7-8.000 de oameni în centrul Minskului, nu au fost mai mulți. Ce s-a întâmplat a doua și a treia zi a fost că au ieșit cu sute de mii de oameni. Manifestații au loc duminică de duminică și 150-200.000 de oameni doar în Minsk. Ele sunt și răspunsul la violența excesivă a autorităților.
De asta eu nu cred într-un scenariu în care președintele Lukașenko iese și spune: „da, sunt excese; propun un plan de reformare a Consituției. Haideți să ne așezăm la masă cu Opoziția, să facem o foaie de parcurs”. E exclus așa ceva!”, a mai explicat specialistul în spațiul ex-sovietic, pentru B1 TV.