CCR dezbate miercuri sesizările privind impozitarea pensiile de serviciu

Curtea Constitutțională a României va dezbate în cursul zilei de miercuri, 30 septembrie, sesizările făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție, privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu. În cazul acestor sesizări, la data 14 iulie, CCR a amânat dezbaterile pentru luna septembrie, scrie Agerpres.

La data de 18 iunie, Secțiile Unite alei Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să sesizeze Curtea Constituțională, cu privirea la lege ce stabilește un nou sistem de impozitare al pensiilor de serviciu.

Instanța Supremă găsește legea neconstituțională

Potrivit sursei citate mai sus, Instanța Suprema susține că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu ar fi constituțională, având în vedere faptul că încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre, potrivit sursei citate mai sus.

Mai mult decât atât, Instanța Supremă manționează faptul că legea ce formează obiectul sesizării institutie taxa veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, iar legiuitorul institutie „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”, scrie sursa citată.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, mai este precizat în sesizarea ÎCCJ.

Instanța Supremă pretinde că noua taxă nu este doar discriminatorie, ci ar reprezenta și un impozit pe venit „deghizat”, se calculează asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se mai afirmă în sesizarea înaintată de ÎCCJ.

Totodată, ÎCCJ mai arată și faptul că, prin raportarea acestui cuantum de 7.000 lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea acestei taxe vizează o vategorie restrânsă de populație, contribuabili ce obțin venituri din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, în condițiile legilor speciale.

Motivele de neconstituționalitate

În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate extrinsecă, ÎCCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistraţilor nu ar mai fi în realitate în cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci într-un cuantum mult diminuat”, se mai arată în hotărâre, potrivit Agerpres.

Avocatul Poporului a sesizat CCR pentru același act normativ

La rândul său, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României privind același act normativ.

În data de 17 iunie, Camera Duputaților a votat modificarea și completarea Legii 227 / 2015, privind Coduș Fiscal, ce are ca obiect de reglementare institutirea unei taxe pe venituri și indemnizații pentru limită de vârstă.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă, scrie sursa citată.