EXCLUSIV // Anul 2019-2020 a fost unul dintre ceimai secetoșidin istorie, numeroase culturi suferind din cauza lipsei precipitațiilor. Mulți fermieri sunt disperați, în condițiile în care seceta pedologică a distrus în proporție însemnată cele mai importante culturi de sezon. Foarte afectate au fost culturile de floarea -soarelui, grâu, rapiță, sau de porumb.
Seceta și calamitățile pe care aceasta le-a creat nu suntînsă fenomene care îi îngrijorează doar pe fermieri, ci și pe cercetătorii care monitorizează lipsa precipitațiilor și încearcă să descopere noi soiuri de plante rezistente în noul context climatic.
Un exemplu în acest sens sunt cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila. Un comitet științific, alcătuit din dr. ing. Trifan Daniela, dr. ing. Rîşnoveanu Luxiţa, ing. Ghiorghe Alin Ionel și ing. Popescu Nicolae, a realizat un material cu informaţii privind influenţa schimbărilor climatice actuale, manifestate în anul agricol 2019 – 2020 în Bărăganul de Nord, în care sunt prezentate pe scurt câteva aspecte legate de fenomenul de secetă extremă manifestat în ultimul an agricol 2019 – 2020, cu specificaţii privind modul în care cercetarea agricolă caută soluţii pentru viitor.
Potrivit concluziile acestui material, pus la dispoziție de către cercetători pentru B1.RO, cadrul hidroclimatic din judeţul Brăila a fost caracterizat în acest an prin secetă pedologică şi atmosferică extremă în toate anotimpurile, cu variaţii semnificative de temperatură de la noapte la zi şi deficite foarte mari de apă pentru plantele de cultură, care au determinat scăderea producţiilor şi calităţii produselor agricole, atât în sistem irigat, dar mai ales la neirigat.
Sinteza datelor climatice înregistrate la Centrul Experimental Chiscani al SCDA Brăila (Tabelul 1) și prezentate de către cercetători evidenţiază pentru tot anul agricol o creştere a temperaturii medii faţă de multianuală cu +2,3 oC, cu cele mai mari abateri în timpul iarnii, de + 3,7 oC şi în toamna anului 2019, de +2,4 oC, continuată apoi în perioada de primăvară cu o abatere de +1,5 oC şi în vară cu o abatere de +1,7oC.
Potrivitcercetătorilor, atât creşterea temperaturii medii, cât şi lipsa precipitaţiilor, care au înregistrat abateri negative faţă de multianuală de -61,4 mm/m2 în toamna anului 2019, urmată de un deficit de -44,7 mm/m2 în iarnă, apoi de -56 mm/m2 în primăvară şi de -59 mm/m2 în vara aceasta, totalizând pe tot anul agricol un deficit total de -222 mm/m2 în Câmpia Brăilei, au dus la afectarea tuturor culturilor de toamnă şi de primăvară, cât şi a culturilor perene.
Determinările privind rezerva de apă din sol pe adâncimea de 0 – 125 cm, realizate în Laboratorul de studii agrochimice al SCDA Brăila, evidenţiază la această dată (24.09.2020) deficite de – 667 mm/m2 la cultura de porumb, de – 863 mm/m2 la cultura de floarea soarelui şi de – 931 mm/m2 pe ogor, după recoltarea culturilor de toamnă.
Aceste mari deficite de umiditate din sol vor afecta semănatul în toamna aceasta, în special acolo unde nu se poate iriga, dar chiar şi acolo unde se irigă de aprovizionare, se vor înregistra neuniformităţi la răsărire.
Pe baza studiilor realizate la Centrul Experimental Insula Mare a Brăilei, unde anul acesta am cultivat 180 ha cu floarea-soarelui, cu specificarea că apa freatică este la mică adâncime, putem concluziona faptul că producţiile au fost afectate într-o măsură fără precedent datorită lipsei precipitaţiilor şi arşiţei din perioada polenizării.
Foto 1 – Floarea soarelui în CE IMB Neirigată
Talia medie a plantelor mai mică de 60 cm, calatidii cu diametrul sub 8cm
Producţia medie 600kg/ha
Foto 2 – Floarea soarelui în CE IMB Irigată cu o normă de răsărire 400mc/ha
Talia medie a plantelor de 70 – 80cm, calatidiul mediu cu diametrul de 10 – 12 cm
Producţia medie 2000 kg/ha
Foto 3 – Floarea soarelui în CE IMB Irigată cu trei norme de 400mc/ha
Talia medie a plantelor 150 cm, diametrul mediu al calatidiului 15cmProducţia medie 2600kg/ha
Foto 4 – Floarea soarelui în CE IMB Irigată cu trei norme de 400mc/ha
Talia medie a plantelor mai mare de 200cm, diametrul calatidiilor peste 20cm Producţia medie 3500kg/ha
Directorul SCDA Brăila, Dr. ing. Daniela Trifan, a precizat că anul agricol 2019 – 2020 a fost cel mai dificil an din punct de vedere climatic. Alte probleme au fost cele generate de pandemia de coronavirus și de măsurile restrictive asociate. În acest context, cercetătorii s-au implicat în crearea şi aclimatizarea de noi soiuri şi hibrizi rezistenţi şi productivi:
“Anul agricol 2019 – 2020 a fost cel mai dificil an din punct de vedere climatic, dar şi din punctul de vedere al pandemiei, care ne-a îngreunat activitatea prin măsurile restrictive pe care a trebuit să le luăm exact în vârful campaniei de semănat din primăvară şi pe tot parcursul verii. Echipa cercetătorilor brăileni de la SCDA Brăila este unită şi colaborează la nivel naţional şi internaţional pe mai multe tematici de cercetare privind modalitatea în care vom putea face faţă schimbărilor climatice în viitor, prin crearea şi aclimatizarea de noi soiuri şi hibrizi rezistenţi şi productivi, prin elaborarea de noi tehnologii de lucrări minime ale solului pentru prezervarea apei în sol şi a fertilităţii solului, scăderea compactării solului şi creşterea eficienţei economice, precum şi pentru creşterea calităţii produselor agricole, care se regăseşte în calitatea alimentaţiei şi a sănătăţii oamenilor. Cercetarea din cadrul SCDA Brăila s-a diversificat în ultimul an prin accesarea de fonduri naţionale şi internaţionale pentru proiecte de cercetare de interes pentru fermierii din zona Bărăganului de Nord. În acest sens, la SCDA Brăila se derulează în acest moment mai multe proiecte de cercetare pentru zonarea unor noi soiuri şi hibrizi, pentru elaborarea de noi tehnologii dryfarming şi de fertilizări foliare, în condiţiile secetei pedologice, astfel încât să putem maximiza producţiile şi calitatea produselor agricole. Tot în cadrul SCDA Brăila, au fost create noi soiuri de orez, la Centrul Experimental Polizeşti, de către cercetătorul ameliorator Ing. Ivan Ionel, prin hibridări între soiuri autohtone şi germoplasmă străină”, a declarat Daniela Trifan.
Aceasta a explicat că există o colaborare pentru pentru crearea unor hibrizi de floarea soarelui rezistenţi la secetă şi la lupoaie:
“Secretarul ştiinţific al SCDA Brăila, Dr. ing. Rîşnoveanu Luxiţa, colaborează cu cercetătorii de la INCDA Fundulea pentru crearea unor hibrizi de floarea soarelui rezistenţi la secetă şi la lupoaie – Orobanche cumana, testând în prezent circa 246 genotipuri în diferite stadii de ameliorare, material din care sunt selectate sursele care răspund cel mai bine la rezistenţa sau toleranţa faţă de acest parazit, precum şi faţă de alţi factori biotici şi abiotici”.
Directorul SCDA Brăila a vorbit despre mai multe proiecte de cercetare naționale și internaționale, printre acestea fiind și un proiect bazat pe agricultura de precizie – respectiv pe monitorizarea culturilor agricole cu ajutorul dronelor şi sateliţilor:
“În momentul de faţă, ca cercetător ştiinţific, derulez trei proiecte de cercetare naţionale şi unul internaţional, având ca tematică elaborarea de tehnologii pentru culturile succesive, ameliorarea orezului prin folosirea de germoplasmă autohtonă şi străină, precum şi un proiect bazat pe agricultura de precizie – respectiv pe monitorizarea culturilor agricole cu ajutorul dronelor şi sateliţilor, Împreună cu echipa de tineri cercetători ştiinţifici, Ing. Emanuela Lungu şi Ing. Alin Ionel Ghiorghe, conlucrăm la crearea de noi fertilizanţi foliari din resurse naturale precum algele de Dunăre şi plantele medicinale spontane şi cultivate, testarea de fertilizanţi chimici şi biologici prin contracte cu diferiţi furnizori, testarea unor soiuri şi hibrizi româneşti alături de cei străini pentru selectarea celor mai performante genotipuri în vederea ameliorării pentru rezistenţa la secetă, iar în perspectivă, dorim să introducem în tematica noastră de cercetare aclimatizarea unor specii străine provenite din zonele aride, dar mai ales ameliorarea şi prezervarea fertilităţii solurilor prin intermediul proiectului bazat pe agricultura de precizie”.
Cercetările privind multiplicarea de soiuri româneşti de plante furajere sunt, de asemenea, esențiale pentru salvarea sectorului zootehnic, la rândul său grav afectat de secetă. Prin urmare, Dr. ing. Daniela Trifan a vorbit despre activitatea științifică ce vizează acest aspect:
“Deoarece seceta pedologică a afectat în foarte mare măsură pajiştilor şi sectorul zootehnic în general, am introdus în tematica de cercetare multiplicarea de soiuri româneşti de plante furajere precum sparceta, lolium şi festuca, astfel încât să putem furniza sămânţă din aceste specii pentru înierbarea pajiştilor şi terenurilor degradate.
Tot anul acesta, am înfiinţat un cluster inovativ – Agrosmart Cluster, alcătuit din 12 membri, dintre care 7 fermieri, o firma de ITC, o fabrică de îngrăşăminte biologice, o firmă de producere de hibrizi autohtoni de floarea-soarelui şi porumb şi o firmă de consultanţă în utilizarea dronelor, cluster al cărui lider este Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila, prin care dorim să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare, obiectivul primordial fiind de identificare a problemelor cu care se confruntă fermierii şi găsirea de soluţii inovative de rezolvare a acestora”.