Care sunt efectele pe termen lung ale trecerii României la statutul de „piață emergentă”

Președintele României, KlausIohannis, a declaratcă trecerea la statutul de piaţă emergentă reprezintă nu doar o performanţă istorică, ci şi o confirmare a potenţialului de dezvoltare de care dispune economia ţării.

Trecerea României la statutul de piaţă emergentă – o confirmare a potenţialului de dezvoltare de care dispune economia

“Felicit Bursa de Valori Bucureşti pentru efortul depus în promovarea României la statutul de piaţă emergentă. Este nu doar o performanţă istorică în sine, ci şi o confirmare a potenţialului de dezvoltare de care economia noastră dispune. Sper ca acest nou statut să se transpună în creşterea capitalizării bursiere, pentru ca ţara noastră să devină un jucător important pe pieţele financiare din regiune, tot mai dinamice şi competitive. Cu toţii ne dorim să vedem mai mult capital românesc listat la bursă şi tot mai multe companii care să apeleze la piaţa de capital pentru a-şi finanţa proiectele de investiţii”, a transmis KlausIohannis, în mesajul care a fost transmis de către consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, la evenimentul organizat de Bursa de Valori Bucureşti, potrivit agenției de știri Agerpres.

Mai mult decât atât, Klaus Iohannis le-a transmis “actorilor” care formează arhitectura sistemului financiar – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti, societăţile de investiţii financiare şi alţi operatori – că au un rol deosebit pe piaţa românească de capital.

“Aveţi un rol deosebit de important pentru piaţa românească de capital, în special în ceea ce priveşte posibilitatea de a oferi companiilor condiţii cât mai atractive din punct de vedere financiar, capabile să motiveze şi să conducă la listarea cât mai multor firme la bursă. Totodată, este foarte important ca cetăţenii să beneficieze de un sistem financiar modern, prin produse financiare cât mai avantajoase, uşor de accesat şi de gestionat”, a mai spus președintele Iohannis.

Efectele pe termen lung ale trecerii României la statutul de „piață emergentă”

Conform şefului statului efectele negative ale pandemiei COVID-19 se dovedesc “profunde şi cu bătaie mai lungă în planul economiei reale” şi că în acest context “ne-am putea confrunta cu ample modificări structurale, prin reaşezarea unor sectoare economice sau chiar a unor întregi industrii, cu impact direct nu numai asupra companiilor, ci şi asupra statelor şi cetăţenilor, în general”.

Președintele a mai precizatcă, în toată această perioadă, s-a implicat direct, împreună cu premierul Ludovic Orban şi cu membrii Guvernului, în identificarea măsurilor necesare pentru protejarea locurilor de muncă şi susţinerea companiilor prin diverse programe de sprijin financiar.

“Pe lângă accelerarea investiţiilor în infrastructură, prioritare sunt acum dezvoltarea prin digitalizare, inovare, introducerea de noi tehnologii în economie şi administraţie, precum şi creşterea competitivităţii la export a bunurilor şi serviciilor româneşti. După o contracţie economică de 10% pe trimestrul 2, măsurile cuprinse în Planul de Relansare a economiei încep să-şi arate roadele, prin revenirea comerţului, dar şi a industriei, într-o anumită măsură, ceea ce ne oferă motive de optimism şi de încredere că ne aflăm pe drumul cel bun”, a menţionat Iohannis.

Iohannis a transmis că este imperativ să se ţină la distanţă “capcanele populismului bugetar” în contextul în care situaţia finanţelor publice este foarte complicată.

”Am insistat continuu asupra nevoii de predictibilitate a legislaţiei şi a politicilor publice. Am văzut cu toţii, prin OUG 114, unde pot duce excesele, nepriceperea, dar şi reaua credinţă în materie de legiferare, dublate de ignorarea mecanismelor economiei de piaţă de către fostele guvernări. Dumneavoastră, reprezentanţii industriei financiare, înţelegeţi cel mai bine necesitatea ca România să se consolideze, în viitorul apropiat, pe calea responsabilităţii economice, prin politici care să refacă echilibrele macroeconomice, puternic destabilizate în ultimii ani. Situaţia finanţelor publice este foarte complicată, în condiţiile unui deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB în anul curent. De aceea, adresez încă o dată un îndemn la responsabilitate în privinţa gestionării situaţiei bugetare. Este imperativ să ţinem la distanţă capcanele populismului bugetar, de care Parlamentul abundă în această perioadă, în ciuda oricăror evidenţe economice şi financiare. Trebuie să fim conştienţi că cea mai sigură soluţie împotriva populismului financiar este educaţia economică sănătoasă. Aceasta ghidează subtil, dar esenţial dezvoltarea naţiunilor”, a afirmatşeful statului.