Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că executivul de la Bruxelles va propune actul legislativ pentru cadrul unui salariu minim pe economie. Potrivit acesteia, reprezentanții de la Bruxelles pregătesc un document care să anuleze opoziția țărilor nordice.
Potrivit președintei Comisiei Europene concesiile făcute de forurile UE au în vedere ca reglementarea să nu conţină doar o formulă de calcul unică impusă prin lege, ci să permită şi existenţa salariilor minime stabilite prin contracte colective, în ţările cu tradiţia acestor mecanisme.
Ursula von der Leyen spune că pentru mulți oameni nu mai este rentabil să mergi la serviciu. Salariile sunt mici, apropiate de ajutoarele sociale.
Comisia a recunoscut că situaţia lucrătorilor cu salarii mici s-a agravat şi inegalităţile salariale au crescut, iar în multe state membre salariile reale sunt mai mici decât în urmă cu un deceniu, în pofida faptului că performanţele economice s-au îmbunătăţit.
Astfel, von der Leyen propune salarii decente, fără a impune însă o sumă fixă, dar care să stimuleze populația țărilor din UE, în special peste est-europeni, să își găsească locuri de muncă.
“Pentru prea mulţi oameni, nu mai este rentabil să mergi la serviciu. Salarii de dumping care distrug demnitatea muncii şi penalizează întreprinzătorii care plătesc salarii decente, salarii ce ce denaturează concurenţa corectă pe piaţa unică. Practica trebuie să se oprească (…) Toată lumea trebuie să aibă acces la salariul minim, fie prin acorduri colective, fie prin salarii minime obligatorii înscrise în lege”,a declarat Ursula von der Leyen, transmite cursdeguvernare.ro.
Preşedintele Comisiei Europene a precizat că vor exista două metode de a stabili “un salariu minim corect” în UE.
“Sunt o susţinătoare puternică a acordurilor colective, dar propunerea noastră va respecta deplin competenţele şi tradiţiile naţionale,” a explicat Ursula von der Leyen.
Propunerea generală aproximativă pentru salariul minim european este ca salariul minim să acopere 60% din salariul median (plafonul care desparte jumătatea de salariaţi cu salarii peste acest plafon şi jumătatea cu salarii inferiare).
Danemarca şi Suedia sunt statele membre cu cel mai mare raport, unde contractele colective au stabilit în domeniile cel mai slab plătite salarii ce reprezintă 60 – 70% din salariul median. În Italia şi Cipru, cele mai mici salarii mici au o pondere între 50 şi 60% în salariul median.
În ceea ce priveşte statele cu salariu minim stabilit prin lege, anul trecut doar patru ţări se încadrau în standardul 60% din salariul median: Bulgaria, Slovenia, Franţa şi Portugalia. În toate celelalte, inclusiv Marea Britanie şi Germania, salariul minim nu atingea plafonul de 60%.
În discuţie ar putea intra şi o altă formulă de stabilire a nivelul minim de salarizare: 50% din salariul mediu.
După cum se știe, în România, salariul minim se situează mult sub media salariilor statelor membre. Dacă ne uităm la datele Eurostat de anul trecut, salariile minime lunare variau considerabil între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria, la 2.071 euro în Luxemburg, media europeană fiind de 932 euro. Important de menționat este că pentru statele membre UE, care nu se află în zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și România, nivelul salariilor minime este influențat de cursurile de schimb utilizate pentru a converti moneda națională la euro.