Premierul Ludovic Orban a declarat că valoarea salariului minim nu va îngheța anul viitor, ba chiar există posibilitatea ca aceasta să crească. Însă totul depinde de evoluția economiei românești, de productivitate și de inflație. Acesta a mai ținut să precizeze că inflația a scăzut acum la 2,7 – 2,8%, în contextul în care, în timpul guvernării social-democrate, aceasta ajunsese la 5%. Șeful Guvernului PNL a mai ținut să atragă atenția că dacă ar crește artificial salariul minim, așa cum a procedat PSD, s-ar ajunge la concedieri, pentru că multe companii vor prefera să plece din România în țări în care forța de muncă este mai ieftină.
Duminică, prim-ministrul Ludovic Orban a susținut că nu se pune problema înghețării salariului minim anul viitor, dar acesta nici nu poate crește chiar în orice fel de conjunctură.
„Nu va îngheţa salariul minim, dar creşterea se va baza pe nişte fundamente economice. Trebuie luat în calcul indicele de productivitate, pentru că poţi să creşti salariul dacă creşte productivitatea. Inflaţia a scăzut pe la 2,7 – 2,8% față de 5%, cât era în timpul guvernării PSD. Ăștia sunt indicatorii economici care stau la baza calculului, la care se adaugă un coeficient care este rezultat din creşterea sau scăderea economiei. Evident că dacă e scădere economică, nu scade salariul minim, să nu scrieţi. Dacă e creştere economică, e un coeficient care poate să determine o creştere a salariului minim”, a explicat premierul Ludovic Orban.
Acesta a ținut să atragă atenția că o majorare artificială a salariului minim va duce la concedieri: „O creştere artificială a salariului minim, cum a făcut PSD, poate duce la pierderea de locuri de muncă. Companiile se vor reloca, așa cum s-a mai întâmplat. S-au relocat în Serbia sau în Moldova, pentru că acolo mâna de lucru e mai ieftină”.
Săptămâna aceasta, Consiliul Fiscal, structură independentă cu rol de organism consultativ, a publicat un document din care reiese că anticipează pentru acest an un deficit bugetar de 8,6 – 9,4% din PIB, pe fondul unei contracții economice între 4 și 6% din PIB.
„În acest context economic, sanitar și electoral, caracterizat de incertitudini neobișnuit de mari nu pot fi excluse evoluții mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment”, a mai precizat instituția.
Potrivit Consiliului Fiscal, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru 2021 ar fi de cel puțin 7,5% din PIB.
De altfel, și premierul Ludovic Orban a vorbit despre un deficit de 8,5 – 8,6% pentru 2020, precizând însă că acesta va fi unul „dintre cele mai mici la nivel european”.
Situația economică a României nu era îmbucurătoare nici la începutul anului, iar izbucnirea epidemiei de coronavirus a înrăutățit și mai mult situația. În acest context, mai multe cheltuieli au fost amânate: creșterea salariilor profesorilor se va face la anul, alocațiile pentru copii nu s-au dublat, ci au fost majorate cu 20%, iar pensiile nu au mai crescut cu 40%, cum prevede legea, ci doar cu 14%.