Azi este Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri

La data de 14 septembrie, românii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, eveniment marcat cu o „cruce roșie” în calendarul creștin ortodox. Astăzi, fiind o zi de sărbătoare nu este ca bine ca gospodinele să spele sau sa facă alte treburi casnice și nici ca bărbații să se ocupe de muncile din grădină sau de la câmp.

Înălțarea Sfintei Cruci este considerată cea mai veche și totodată cea mai importantă dintre sărbătorile creștine închinate cinstirii crucii lui Iisus. În această zi, creștinii sărbătoresc amintirea a două evenimente deosebit de importante din istoria Sfintei Cruci.

Înălțarea Sfintei Cruci amintește două evenimente importante

Pe de-o parte, este sărbătorită „Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335”, iar pe de altă parte, se sărbătorește și „Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim”, informează Crestinortodox.ro.

Potrivit sursei citate, se pare că Sfânta Cruce a fost în porunca Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Datorită ei s-ar fi găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a determina însă care a fost crucea pe care a fost răstingnit Mântuitorul, patriarhul Macarie i-ar fi sfătuit să le atingă pe fiecare de o femeie moartă. Când a fost atinsă de către crucea pe care a fost răstingit Iisus, femeia a înviat. Odată cu această îmtâmplare, patriarhul a poruncit înălțarea Sfintei Cruci într-un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Tradiții și superstiți la români, cu această ocazie

În țara noastră, Înălțarea Sfintei Cruci marchează și o serie de tradiții și superstiții importante, respectate de către români. Iată, potrivit Libertatea, câteva dintre ele:

În tradiția populară românească se spune că în această zi se închide pământul, luând cu el insectele și reptilele ce au apărut odată cu venirea primăverii. Muncile la câmp sunt interzise cu această ocazie.

În unele zone, este ziua în care preotul sfințește butoiele cu vin și viile. Acțiunea are ca scop asigurarea unei recolte bogate în toamna ce a început.

Este ziua în care preotul sfințește, în biserică, busuiocul, menta, măghiranul și cimbrul. Aceste plante sunt considerate magice, cu rol de protecție în viața credincioșilor.

Se spune că monedele sfințite astăzi, ținute în portofel alături de o cruciuliță vor aduce belșug credincioșilor și noroc la bani.

Mai mult decât atât, astăzi nu se recomandă ca românii să mănânce usturoi, nuci, pește și mai ales prune. Pe lângă acestea, cu ocazia Sfintei Cruci se ține post negru.

În tradiția poporului român, Înălțarea Sfintei Cruci marchează și începutul perioadei în care se bat nucii. Totuși, nu este recomandat ca oamenii să consume sâmburii de nucă în această zi, pentru că se spune că ei au încă formă de cruce.

În unele zone se spune că dacă va tuna în această zi de sărbătoare toamna va fi una lungă, iardacă se adună ciorile pe gardurile gospodăriilor, bruma va cădea repede.