Înălțarea Sfintei Cruci. Ce semnificație are această sărbătoare care amintește de patimile lui Iisus

Creștinii sărbătoresc, vineri, 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Aceasta este cea mai veche și mai importantă dintre sărbatorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci.

Ce semnificație are această sărbătoare care amintește de patimile lui Iisus

Sărbătoarea cinstirii Crucii simbolizează momentul în care Patriarhul Ierusalimului, Macarie, a arătat poporului Crucea pe care fusese răstignit Hristos.

În anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena a descoperit la Ierusalim crucea pe care fusese răstignit Hristos.

Totodată, în această zi se sărbătoreşte şi recuperarea Sfintei Cruci din mâinile persanilor, ce s-a realizat în anul 629 de către Impăratul Romano-Bizantin, Heraclius. Ulterior, a fost depusă în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Crucea este unul din cele mai importante simboluri creştine, fiind menţionată ca „semnul Fiului Omului”(Matei, 24,30). Sinodul al şaptelea ecumenic (Niceea, 787) a stabilit definitiv că modul de cinstire al Sfintei Cruci să fie asemenea cu cel Sfintelor Icoane, ea reprezentând semnul distinctiv al creştinilor.

Creştinii se legitimează închinându-se prin semnul Crucii, rostind „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”, încheiând cu cuvântul „Amin”( care se traduce prin „Adevărat” sau „Aşa să fie”.

Înainte de Hristos, Crucea era folosită ca element de tortură, pentru răstignire. Conform fostului Mitropolit al Vadului, Feleacului și Clujului, Bartolomeu Anania, Învierea lui Iisus Hristos şi sângele vărsat de acesta pe Cruce au transformat-o în altar şi simbol al biruinţei vieţii asupra morţii.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

Tradiția spune că abia în această zi vara se încheie și începe toamna cu adevărat. Ziua de astăzi se cinstește cu post și rugăciune, în amintirea sfintei cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Este important să ții post cu strictețe pentru sănătatea familiei, a copiilor și pentru spor în casă și liniște.

Din bătrâni se știe că de Înălțarea Sfintei Cruci se ascund serpii și insectele, pentru că se pregătesc pentru anotimpul rece. După această zi nimeni nu mai are voie sa omoare vietăți care se târăsc. În această zi sfântă nu se taie lemne, ca să nu vină șerpii în casă.

Se mai cunoaște faptul că perele care sunt culese în această zi de mare sărbătoare au puterea de a vindeca numeroase boli și trebuie consumate cât mai rapid. Aceste fructe se oferă în general celor bolnavi și bătrâni, pentru a le ameliora durerile.

De Ziua Crucii, cum i se mai spune la sat, se strâng ultimele plante vindecătoare printre care se numără și: micșunelele, mătrăguna și năvalnicul. Acestea se aduc împreună cu buchețele de flori și busuioc la sfânta biserică pentru a fi așezate cu grijă în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele se utilizează apoi la numeroase preparate naturiste menite să vindece boli.

În ziua aceasta nu se culeg strugurii din ultima tufă de vie, căci se consideră o ofrandă adusă Domnului, fiind numiți și „Strugurii lui Dumnezeu”.

Rugăciunea Sfintei Cruci te ajută să treci mai ușor peste probleme

”Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmații Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând: Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născatoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin.”