Social-democratul Șerban Nicolae și-a dat demisia din funcția de președinte al Comisiei Juridice din Senat. Informația a fost confirmată chiar de el, pentru dcnews.ro.
În urmă cu o zi, Nicolae a avut un mesaj scurt pe Facebook, din care reieșea nemulțumirea sa vizavi de ce s-a întâmplat în Parlament cu moțiunea de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului PNL.
„O mare și nescuzabilă rușine…”, a scris Șerban Nicolae, pe Facebook.
Moțiunea de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului PNL n-a mai ajuns să fie dezbătută și votată luni, deoarece social-democrații n-au reușit nici măcar să strângă cvorumul pentru ședință. Asta deși, chiar de curând, liderul Marcel Ciolacu se lăuda că are asigurate 250 de voturi, mult peste minimul de 233 necesar ca o moțiune să treacă.
„Nu consider că este un eșec pentru că în acest moment nu avem un vot”, a declarat Ciolacu apoi, care a mai precizat că votul va fi reluat „categoric”.
„Din punctul meu de vedere, moțiunea este consumată”, a susținut, de cealaltă parte, premierul Ludovic Orban, președintele PNL.
Unele voci, precum cea a președintelui Pro România, Victor Ponta, au acuzat un blat între PSD și PNL, care a dus la acest rezultat.
În ultimii ani, Șerban Nicolae s-a remarcat mai ales prin inițiativele menite să slăbească independența sistemului judiciar. A negat, însă, acest lucru: „Eu unul nu am atacat niciodată justiția și nu văd cum poate fi atacată justiția în ansamblu. Eu am luptat pentru independența justiției față de factori oculți”.
„Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. Din păcate, infractorii pe care i-aţi eliberat, ăia violează”, a mai declarat el, la o dezbatere din Parlament pe tema legii recursului compensatoriu.
Legea a trecut de Parlament cu voturile de la PSD, ALDE și UDMR. Gândită inițial cu scopul de a scăpa de pușcărie mai mulți corupți, ea a sfârșit prin a elibera peste 21.000 de infractori, inclusiv criminali și violatori, până când a fost abrogată, la finele anului trecut.
La începutul anului, Șerban Nicolae a aspirat la fotoliul de președinte al Senatului, funcție care a ajuns până la urmă la Robert Cazanciuc, colegul său de partid.