Ziua limbii române este sărbătorită, în fiecare an, pe 31 august, potrivit unei legi care a intrat în vigoare în martie 2013. Cu această ocazie liderii politici din România au transmis mesaje prin care au subliniat faptul că existența poporului român se bazează, în primul rând, pe faptul că cetățenii vorbesc aceeași limbă, ”care ne definește identitatea și cultura”.
De Ziua Limbii Române, autoritățile publice din țară, precum și reprezentanţele diplomatice din străinătate pot organiza programe şi manifestări cultural-educative.
De asemenea, legea prevede că pe 31 august trebuie să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot difuza în cadrul programelor manifestările care au loc cu ocazia acestei zile.
Președintele Klaus Iohannis a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române. Șeful statului a subliniat că limba ”ne definește identitatea și cultura, ne modelează și ne inspiră” și a ținut să le mulțumească tuturor celor care vorbesc și simt românește, indiferent de locul în care se află.
”Un mesaj special se îndreaptă către cei care vorbesc și păstrează graiul românesc în afara granițelor. Sunt convins că nu este ușor să-și păstreze identitatea, limba și credința. Vreau să remarc totodată eforturile făcute de profesorii de limba română din afara țării care transmit noilor generații rădăcinile moștenite din trecut și îi ajută să se definească cultural și spiritual. Misiunea acestora este adesea grea, realizată în condiții dificile, și de aceea profesorii merită, pe lângă respectul și aprecierea noastre, și măsuri concrete care să îi susțină. (…) Limba este comoara noastră și este datoria fiecăruia dintre noi să o protejăm”, se arată în mesajul șefului statului, publicat de Administrația Prezindențială.
Și premierul Ludovic Orban a ținut să marcheze Ziua Limbii Române, printr-un mesaj special. Prim-ministrul a precizat ”că existența unui popor înseamnă, în primul rând, a vorbi aceeași limbă, în afara căreia nu ar fi fost posibile toate celelalte elemente de identitate: cultură, tradiții, credințe, valori comune”.
De asemenea, șeful Guvernului a subliniat că supraviețuirea românilor, de-a lungul istoriei, s-a datorat mai ales unității de limbă.
”Însăși supraviețuirea noastră în istorie, într-o poziție geografică aflată la confluența unor puteri externe de neignorat, s-a datorat, într-o măsură esențială, unității de limbă, la care au contribuit de la păstori în transhumanță, poeți și povestitori anonimi, călători, negustori, preoți, până la mari cărturari și artiști ai ultimelor secole”, a mai transmis premierul.
Totodată, Orban și-a exprimat aprecierea pentru faptul că, în ciuda crizei sanitare provocate de pandemia de coronavirus, ”au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii române, concursuri, au fost transpuse în realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii române”.
Un mesaj a venit și din partea liderului PMP, Eugen Tomac. Într-o postare pe Facebook, acesta a precizat că ”este pur și simplu minunat să putem gândi, visa și exprima în limba română!”.
Totodată, Tomac a afirmat că pentru el ”libertatea de a gândi și de a mă exprima în limba română este ceva extraordinar”.
”Am crescut într-un mediu în care se vorbea o română veche, păstrată cu grijă, dar care era, în același timp, prigonită fără milă.
A îndrăzni să spui că vorbești limba română în Basarabia înainte de prăbușirea colosului sovietic era un act de mare curaj și o dovadă a demnității; O luptă continuă dusă pentru adevăr și apărarea a tot ce face parte din ființa noastră.
De aceea, voi face tot ce îmi stă în putere pentru a-i proteja pe toți cei care și astăzi sunt prigoniți doar pentru că vorbesc în taină limba română”, a transmis Eugen Tomac.