Adormirea Maicii Domnului. Semnificație, tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși și catoliciprăznuiesc astăzi, 15 august,Adormirea Maicii Domnului,numită în popor și Uspenia sau Sfânta Maria Mare.În această zi, multe biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul. Pentru ortodocşi este ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pentru catolici a Înălţării Fecioarei Maria, când se celebrează „moartea” şi înălțarea ei cu trupul la cer.

Uspenia marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului,una dintre cele mai importante sărbători creştine

Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare ortodoxă și catolică celebrată pe15 august, în care se comemorează trecereaFecioarei Mariadin această lume. Pe lângăsemnificaţiareligioasă a sărbătorii, în Transilvaniaşialte regiunie ale ţării sunt cunoscute o serie deobiceiuri şi superstiţiipopulare

Conformscrierilor apocrife despre Adormirea Maicii Domnului,Fecioara Mariași-a trăit ultimii ani pe pământ laEfes, alături deIoan Evanghelistul. Ea nu a gustat niciodată moartea, ci pur și simplu a adormit, ca toți oamenii, curând după aceea fiind ridicată cu trup și suflet la ceruri (exact caIsus din Nazaret). Cei care au fost martorii acestui miracol au fost ucenicii lui Isus și prietenii SfinteiMaria.

Circumstanțele Adormirii Maicii Domnului sunt cunoscute și păstrate de Biserica Ortodoxă încă din timpurile apostolice, mărturie fiind scrierile apocrife, opinia unanimă a Sfinților Părinți și credința poporului.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Sărbătoarea de azi mai este consideratăşihotarul dintre varăşitoamnă, mai multetradiţii,obiceiuri şi superstiţiifiind legate de această zi.

În Ardeal , există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fiprotejate de bolişi de necazuri.

Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros s-a terminat, notează Antenasatelor.ro.

Printre superstiţiile legate de sărbătoarea de SfântăMaria Mare se regăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbătoare se ţine în special pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări de boli incurabile.În această zi, oamenii obișnuiesc să meargăla biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să îşi găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.