Medicul Radu Țincu: Suntem deja la jumătatea capacității de terapie intensivă pentru pacienții cu COVID. Cheia este să încetinim ritmul de îmbolnăvire, ca să dăm timp spitalelor să ne poată trata (VIDEO)

România a înregistrat, luni, pentru prima oară în aproape două săptămâni, mai puțin de 1.000 de cazuri zilnice de infectare cu noul coronavirus. Grupul de Comunicare Strategică a anunțat 823 de noi îmbolnăviri în ultimele 24 de ore, dintr-un total de 8.045 de teste efectuate în același interval. Cu alte cuvinte, numărul mic de noi îmbolnăviri este legat de numărul scăzut de teste efectuate. În același timp, potrivit raportării de luni, România a ajuns la 419 pacienți cu COVID-19 internați în secțiile de ATI și și-a atins astfel jumătate din capacitate, în condițiile în care, la nivel național, există 840 de paturi de terapie intensivă destinate pacienților cu forme grave ale infecției cu noul coronavirus. Într-o intervenție telefonică în cadrul Știrilor B1 TV, Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, a explicat că există o întârziere între momentul confirmării diagnosticului de COVID-19 și cel în care pacientul manifestă simptome severe ale bolii și, prin urmare, are nevoie de internarea într-o secție de ATI.

Medicul Radu Țincu: Avem doar 840 de paturi ATI pentru COVID, iar dacă vom crește foarte rapid, aceste secții vor fi epuziate

„E greu de spus că lucrurile se așază, pentru că avem un număr mult mai mic de teste. Săptămâna trecută efectuam peste 20.000 de teste și aveam în jur de 1.200 de pacienți, astăzi avem peste 800, dar avem 8.000 de teste. Nu aș vrea să cred că dacă am aplica o regulă matematică, am putea trage concluzia că, teoretic, astăzi ar fi în jur de 2.000 de pacienți. Nu aș fi atât de încrezător că această scădere este semnificativă și nu cred că se va menține. Cred că în momentul în care se vor relua testările la nivelul săptămânii trecute, probabil că vom depăși 1.000 de pacienți, cum s-a întâmplat pe parcursul întregii săptămâni.

Numărul pacienților din terapie intensivă continuă să crească. Aici trebuie discutat și făcute corelații cu mare atenție pentru că pacienții diagnosticați într-o zi nu sunt cei care generează pacienții din terapie intensivă. Există o întârziere dintre momentul diagnosticului și cel în care pacientul începe să dezvolte simptome severe de insuficiență respiratorie și să necesite terapie intensivă. Astfel încât, aceste creșteri de astăzi sunt, probabil, determinate de pacienți diagnosticați în urmă cu șapte-opt zile”, a explicat Radu Țincu.

Radu Țincu: Cheia este să încetinim ritmul de îmbolnăvire, ca să dăm timp spitalelor să ne poată trata

Totodată, medicul a vorbit despre scenariul în care s-ar depăși capacitatea de tratare a pacienților cu COVID-19 în secțiile de terapie intensivă din România.

”În prima fază trebuie identificate și izolate zonele de focar. Știu că e un lucru neplăcut pentru populație, dar neizolând zonele respective, nu facem decât să continuăm transmiterea și, în acest fel, focarul să devină din ce în ce mai mare. Pe de altă parte, în momentul în care vom ajunge la 2.000 de infectări pe zi, dacă aplicăm rata de 5% care vor ajunge în terapie intensivă, deja discutăm de peste 100 de pacienți care vor trebui să ajungă în reanimare, în fiecare zi. Suntem deja la jumătatea capacității de terapie intensivă pentru pacienții cu COVID. Avem doar 840 de paturi pentru această patologie, iar dacă vom crește foarte rapid, aceste secții vor fi epuziate. Epuizarea acestor secții nu poate determina decât două scenarii. Un scenariu este reprezentat de transformarea altor spitale generale, care astăzi deservesc pacienți cu alte patologii, în spitale COVID, lucru care va avea un impact negativ pentru toți pacienții din România, pentru că nu vom mai avea aceeași capacitate de răspuns a sistemului sanitar. Sau, așa cum s-a întâmplat în foarte multe țări europene atunci când a explodat numărul de cazuri, acești pacienți nu vor mai fi izolați și vor fi primiți de toate spitalele din România, lucru care va determina contaminarea sistemului de sănătate publică, cu efecte negative pe personalul medical deficitar. Gândiți-vă că medici și asistenți care se vor îmbolnăvi, vor ieși din câmpul muncii și atunci capacitatea de răspuns va fi afectată”, a mai spus medicul de la Spitalul Floreasca.

În aceste condiții, Radu Țincu a explicat că pentru a putea ține sub control pandemia de coronavirus, cheia este să încetinim ritmul de îmbolnăvire, ca să dăm timp spitalelor să ne poată trata și să nu fim nevoiți să ajungem ca în Italia, Franța sauSpania, unde oamenii au murit în fața spitalelor pentru că nu mai erau locuri la terapie intensivă.