Ludovic Orban: Lideri politici au bagatelizat riscul sanitar și, prin comportamentul lor, i-au îndemnat pe oameni să nu respecte regulile / Principalele declarații făcute de premier (VIDEO)

Ludovic Orban: Lideri politici au bagatelizat riscul sanitar și, prin comportamentul lor, i-au îndemnat pe oameni să nu respecte regulile / Principalele declarații făcute de premier (VIDEO)
Foto: Inquam Photos / George Calin

Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a venit duminică seară în studioul B1 TV, la „Dosar de politician” cu Silviu Mănăstire, unde a abordat cele mai importante puncte de interes de pe agenda publică. Premierul a vorbit despre situația epidemiologică din România și sistemul sanitar, restricții și eventuale noi măsuri, coronasceptici și negaționiști, evenimentele de pe litoral,dar și despre o serie de subiecte politice, precum desfășurarea alegerilor, alianța cu USR-PLUS pentru Capitală,Marcel Ciolacu și PSD, relația cu PMP și raporturile de forțe din Parlament.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Principalele declarații făcute duminică de premierul Ludovic Orban

  • Întrebat dacă a fost în concediu și dacă l-ar fi petrecut în România.Glumiți? Care concediu? Știți că nu îmi permit concendiu, mai ales în perioada asta. Am recomandat tuturor românilor să își petreacă concediul în România. România e o țară superbă. România are locuri minunate care merită văzute. Sunt convins că mulți români mai au încă locuri multe de văzut în România.
  • Preferați litoralul sau muntele? Vara prefer litoralul, delta.
  • Ați văzut imaginile de pe litoral? Sunt și lucruri bune, și lucruri rele. În primul rând, este bine că există activitate turistică importantă, că sunt mulți turiști care merg pe litoral. Ce îmi doresc, îmi doresc o respectare mai riguroasă a regulilor de protecție sanitară. Acesta este lucrul pe care mi-l doresc și, de altfel, am și luat câteva decizii în acest sens.

  • Cine e vinovat de situația epidemiologică din țară? Se și vede care e momentul, momentul în care nu s-a mai putut lua nicio măsură asupra persoanelor infectate și asupra persoanelor rezultate din anchetele epidemiologice. Gândiți-vă că noi am avut trei săptămâni, aproape 5.000 de români care au fost diagnosticați ca fiind pozitivi, infectați cu coronavirus, asupra cărora nu am putut să luăm nicio decizie de tratare în spital, de tratare în izolare la domiciliu. Mai mult decât atât, pentru toate persoanele care au intrat în contact cu aceste persoane infectate, pentru care știți că procedura e de realizare a unei anchete epidemiologice și toți cei care sunt considerați persoane de contact în conformitate cu definiția OMS, asupra lor se dispune carantinare prin izolare la domiciliu, pentru a evita transmiterea virusului către cei cu care intră în contact.Am fost lipsiți complet de pârghia legală de a putea dispune măsurile de restrângere, de reducere a riscului de transmitere în comunitate.

  • Nu puteam să îi convingem pe români să respecte regulile? Atât cadrele medicale, cât și noi, în mesajele publice pe care le-am transmis, am transmis acest mesaj, dar până la urmă oamenii dacă pot să facă ce vor, depinde de propriul lor discernământ și de propria responsabilitate. Foarte mulți dintre ei s-au izolat la domiciliu, s-au tratat în izolare la domiciliu sau în alte locații. În schimb, au existat foarte mulți care n-au respectat aceste reguli, iar faptul că n-am putut să dispunem izolarea și pentru persoanele care au intrat în contact a crescut și mai mult riscul de răspândire a virusului. Vă repet, este vorba de 5.000 de persoane, dacă mai adăugăm o medie de 10 persoane de contact pentru persoanele infectate, deci au fost 50.000 de români care fie erau bolnavi, fie ar fi putut fi bolnavi și transmițători ai virusului, pentru care noi n-am putut să dispunem, din cauza deciziei Curții Constituționale și ritmului foarte lent în care s-a adoptat legea, nicio măsură. În condiții astea, vedeți că, totuși, pe ultima săptămână, pare că suntem pe un plafon, adică n-ar exista riscul să crească numărul de cazuri și tendința de creșterea. Dacă ne uităm la cum a evoluat epidemia în alte țări, tendința de creștere nu e o tendință de creștere liniară, ci e o tendință de creștere mai degrabă în progresie geometrică.

  • Control la DSP București? Deci și aici, pe perioada stării de urgență, noi am întărit direcțiile de sănătate publică, am crescut, de exemplu, prin HG, cu o mie de posturi numărul de posturi din direcțiile de sănătate publică, am apelat la pârghia detașării, numai că în Legea 55, care a fost adoptată tot în urma unei decizii a Curții Constituționale, vă readuc aminte, în trecerea de la starea de urgență, la starea de alertă, practic ni s-au interzis detașările. Adică erau acceptate detașările, dar cu acordul angajatului care este detașat și cu acordul conducătorului instituției unde lucra persoana pe care voiam să o detașăm. Practic, asta a dus la imposibilitatea de a mai detașa în practică, chiar dacă legal era posibil.(…) În legea adoptată după decizia Curții a revenit această pârghie legală de a apela la detașare, sigur, după apelarea la voluntariat. Dacă prin voluntariat nu se completează pozițiile necesare, atunci se poate apela la detașare și deja au fost semnate sute de detașări. Persoane care vor întări direcțiile de sănătate publică, serviciile de ambulanță, spitalele acolo unde sunt spitale COVID și au nevoie de medici, asistente medicale pentru a întări efectivele.

  • Despre situația locurilor de muncă.Eu vă dau date luate din Revisal. La data de 20 iulie raportat la 1 ianuarie 2020, numărul de angajați cu contracte de muncă a fost mai mic doar cu 648 de angajați cu contracte de muncă. Date oficiale din Revisal. Eu cred că trebuie fundamentate mai bine știrile. Sigur că dacă urmărești în Revisal au existat mai multe categorii, suspendări, încetări de contracte, dar foarte mulți din cei cărora le-au încetat contractele de muncă s-au reangajat. Eu vă vorbesc de angajați cu contracte de muncă. Este adevărat că a scăzut un pic mai mult numărul de contracte de muncă, dar numărul de contracte e muncă nu se referă la numărul de angajați. Pentru că un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

  • Măsurile pe care le-am adoptat, măsurile active, și aici e vorba atât de șomajul tehnic, cât și de indemnizațiile acordate către profesioniștii în sensul Codului civil, iar ulterior măsurile active pe care le-am adoptat, plata a 41,5% din salariul brut pentru angajații care revin în activitate după șomaj tehnic, măsurile active pe care le-am luat pentru angajarea persoanelor care sunt considerate mai vulnerabile. De asemenea, noi pentru prima oară am introdus o măsură activă pentru angajarea românilor care se întorc din diasporă, care și-au pierdut locul de muncă în diasporă. Revin în țară și sunt în căutarea unui loc de muncă. Am introdus o măsură activă în care, pe o perioadă de trei luni, se plătește 50% din salariul brut al românului revenit din diasporă care este angajat…

  • Despre teoria epidemiei în valuri, restricții și importanța regulilor. Aia cu valurile cred că a cam trecut. Aici s-a văzut că nu e vorba de un val. N-a dispărut cum dispare gripa vara, de exemplu. Deci suntem în plină vară, este cald afară și se transmite destul de virulent. Virusul are o transmisibilitate destul de mare. Să ne protejăm, e atât de simplu.Să purtăm mască, să respectăm regulile de distanță fizică de protecție sanitară, să renunțăm la efuziunile afective! Atunci când vorbim, să avem grijă să păstrăm, totuși o oarecare distanță! Să nu vorbim neapărat spre fața interlocutorului! Să respectăm regulile de igienă, care nu sunt foarte complicate. Să ne spălăm pe mâini! Nu e complicat. Sunt niște reguli simple. Dacă regulile acestea sunt respectate, noi putem duce o viață normală. Numărul de restricții este destul de mic în momentul de față. Practic, mai sunt închise restaurantele. Sunt închise teatrele, cinematografele. Nu se pot desfășura activități culturale decât în aer liber, dar numărul de restricții s-a diminuat foarte mult și noi am vrea încetul, cu încetul să renunțăm la restricții, dar ca să putem face lucrul acesta, trebuie ca oamenii să respecte aceste reguli minime de protecție.

  • Despre coronasceptici. Nu este numai în România. Sunt negaționiștii! Este un curent, despre care, sincer, eu vă spun că nu cred că un om care are o minimă educație și are cât de cât o minimă logică poate să creadă toate tâmpeniile care sunt rostogolite. E adevărat, într-o campanie care se pare că are o gândire, care nu se întâmplă numai în România, ci se întâmplă în multe țări, și pare, așa, că are cam același scenariu campania asta. Pare că e o campanie parcă e gândită în laborator și e lansată de pe diferiți suporți naționali în țările europene. Sunt absurde toate fake-urile acestea care sunt lansate pe online mai ales. Mă bucur că media clasică, media tradițională, totuși, nu s-a angrenat în acest soi de propagandă mincinoasă. Parcă scopul urmărit este acela să îi determine pe oameni să nu respecte regulile. Asta este de fapt! Iar cu cât numărul de oameni care nu respectă regulile este mai mare, cu atât numărul de persoane care se pot infecta crește, și cu cât crește numărul de persoane infectate, cu atât autoritățile trebuie să ia măsuri mai drastice, măsuri mai severe și să genereze o nemulțumire. Aici e un obiectiv politic, care arată clar că se urmărește ruperea încrederii între autorități de orice fel – autorități sanitare, autorități de toate tipurile – și cetățenii români.

  • Sunteți dispus să luați măsuri mai drastice? Nu ne dorim să ajungem aici și tot ceea ce face Guvernul de la începutul epidemiei este destinat reducerii numărului de cetățeni care se infectează, apărării sănătății oamenilor. Noi am fost extrem de raționali, alte țări n-au acționat așa. Noi am avut un plan de relaxare, un plan de reluare a activităților, care s-a făcut pe baza unei analize făcute de specialiști privind riscul epidemiologic aferent fiecărui tip de activitate. La noi, relaxarea s-a făcut în etape, din 15, în 15 zile, s-a urmărit efectul fiecărei măsuri de relaxare și reluării fiecărui tip de activitate.

  • Despre liderii politici care au încurajat direct sau indirect bagatelizarea riscului sanitar. Am ajuns aici dintr-un motiv foarte simplu – nu numai cele trei săptămâni (n.r. – fără pârghii legale), ci și datorită campaniei perfide care, din păcate, a fost derulată de foarte mulți, inclusiv lideri politici, care dau exemplu și care s-au comportat de asemenea natură încât să îi determine pe oameni să nu respecte regulile, să fie bagatelizat riscul asupra sănătății.Au fost prea mulți oameni politici, prea mulți lideri de opinie care au exprimat public îndoiala față de această epidemie, au bagatelizat riscul asupra sănătății dat de acest virus și, prin comportamentul public pe care l-au avut, pur și simplu i-au îndemnat pe oameni să nu respecte regulile.

  • Despre responsabilitatea socială. E clar că numărul de interacțiuni sociale a crescut odată ce se reiau activitățile. Aproape nu mai e închisă nicio fabrică, nu am mai închis niciun spațiu comercial. Aproape toate activitățile se desfășoară normal, cu câteva excepții, foarte puține. S-a reluat transportul public. Aici lucrurile sunt simple. Oamenii trebuie să se protejeze. E atât în interesul lor, cât și în interesul celor din jurul lor, în special cei apropiați, pentru că dacă un om se îmbolnăvește, nu știe că se îmbolnăvește, el își pune în pericol în primul rând pe cei apropiați, părinții, copii, frații, rudele, colegii de birou, prietenii cu care se întâlnește.

  • Despre licitația de la Ministerul Sănătății pentru măștile destinate grupurilor defavorizate. Nu s-a închis. Am alocat din fondul de rezervă al Guvernului, peste bugetul Ministerului Sănătății, suma necesară pentru a putea achiziționa aceste măști. S-a derulat o procedură de achiziție, s-a declarat câștigătoare o firmă care a venit cu măști cu 0,68 de lei – spun cifra ca să se știe, să compare cu prețurile – cu termen de livrare stabilit. A existat o firmă, căreia am să îi dau numele, Best Achiziții SRL, un abonat al rețelei Primăriei Capitalei, care a contestat. Felul în care contestă mie îmi arată că de fapt încearcă să împiedice finalizarea contractului. Nu poți să îmi ataci în ultima zi a termenului legal în care se stabilește câștigătorul contractului. După, la CNSC, dă soluție, respinge contestația CNSC și îmi așteaptă până la capătul celor 10 zile, termenul limită în care urma să se încheie contractul, și îmi atacă în instanță la Curtea de Apel. Aici sunt convins că la Curtea de Apel se va judeca cu celeritate și se va lua o decizie imediat, pentru că aici e vorba despre 2.300.000 de români, care sunt românii care au venituri mici și care au nevoie de această formă de sprijin din partea Guvernului, pe care noi am hotărât-o în urmă cu două luni. Mi se pare pur și simplu o atitudine de boicotare a acestei licitații.

  • Despre organizarea alegerilor locale și parlamentare în 2020. În primul rând, data alegerilor (n.r. – locale), data de 27 septembrie, a fost stabilită prin lege de Parlament și a fost stabilită în urma negocierilor, care au fost purtate de lideri politici, în care a existat consens. Nu știu dacă a existat vreun lider care să nu fi fost de acord cu data de 27 septembrie. E adevărat, Tăriceanu n-a participat la discuții, că el e în grupul PSD și, fiind parlamentar în grupul PSD, normal că punctul de vedere legat de data alegerilor l-a exprimat președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu Tăriceanu. Probabil nu i-a cerut părerea domnul Ciolacu domnului Tăriceanu, dar nici nu cred că trebuie să îi ceară părerea.

  • Orice schimbare a acestei date a alegerilor trebuie făcută de Parlament, că toată lumea încearcă să arate cu degetul spre Guvernul. Nu Guvernul a hotărât data alegerilor, pentru că, în urma deciziei Curții Constituționale, care a zis, pentru locale, că data alegerilor poate fi hotărâtă și de Parlament, și de Guvern. Parlamentul a zis că vrea să stabilească data alegerilor. Am făcut proiect de lege, l-am trimis la Parlament. A fost votat aproape în unanimitate. Nu s-a schimbat nimic, iar noi pregătim acum un set de reguli. Noi, de exemplu, la PNL, în BPN, primul punct pe care l-am discutat a fost setul de reguli sanitare pe care trebuie să le respecte candidații noștri, activiștii noștri în campanie electorală. Reguli simple, să poate mască, să distribuie materiale, să aibă dezinfectanți.

  • Despre negocierile pentru Capitală. Până la urmă a ieșit fumul alb. Au fost negocieri grele, trebuie să recunosc. Noi deja am făcut un sacrificiu ca partid, dar l-am făcut pentru binele comun, pentru binele bucureștenilor. Am luat decizia să îl sprijinim pe Nicușor Dan, care nu e membru PNL, deci nu era candidatul PNL. Pe de altă parte, eu îl apreciez în mod deosebit. Este un om dedicat Bucureștiului, un om care cunoaște foarte bine problemele Bucureștiului și un om care se pregătește pentru această poziție.

  • PNL vrea alegeri în 2020? Noi vom discuta cu ceilalți lideri politici să stabilim de comun acord un set de reguli de protecție sanitară, care să fie respectate de toți candidații – dacă aceste reguli sunt adoptate, din punctul meu de vedere, nu există un risc epidemiologic aferent campaniei.

  • Aveți un canal de comunicare cu Marcel Ciolacu? Canalul de comunicare oficial, instituțional. Normal că mai comunicăm. Îmi mai trimite câte o scrisoare să mă cheme la Parlament. Ne-am mai consultat, inclusiv pe legi, pe adoptarea Legii 55, pe adoptarea la Cameră, de exemplu. În urma deciziei Curții Constituționale, care practic a lipsit Guvernul și autoritățile de orice pârghie, am discutat cu președintele Camerei, Marcel Ciolacu, și Camera a dezbătut imediat proiectul de lege. În schimb, în Senat, care a criticat proiectul de lege ieșit din Cameră, la un moment dat mă gândeam că o fracțiune a PSD critică o altă fracțiune a PSD pentru proiectul de lege adoptat și pentru atitudinea avută. La Senat au durat discuțiile, a fost o tergiversare politică, clar. Normal că mai comunicăm, că e firesc să comunici în spațiul public pe teme importante sau pe colaborarea între instituțiile statului.

  • Întrebat din nou despre declarațiile lui Tăriceanu privind amânarea alegerilor.Cred că îi dăm o atenție mult prea mare acestui domn. Cu scorul pe care îl are, de sub 3% în sondaje, normal că și-ar dori să nu mai aibă loc alegeri niciodată.

  • N-ați cedat prea mult la București? Probabil aceeași comentatori și jurnaliști, dacă n-am fi făcut această înțelegere, aș fi fost atacat că n-am făcut această înțelgere. Înțelegerea a rezultat așa cum a fost posibil. E un acord între două părți. Sigur că eu mi-aș fi dorit să am toate primăriile de sector și Primăria Capitalei, poate la fel și-ar fi dorit și partenerii de negociere cu care am fost în negociere în ultimele săptămâni.

  • Traian Băsescu se oferă să candideze la Primăria Capitalei din partea PMP. Am înțeles că discuțiile dintre PNL și PNL merg mai departe sau e închisă povestea? N-aș vrea să intru în detalii ale discuțiilor și negocierilor. Singurul meu mesaj este că noi continuăm colaborarea cu PMP, că suntem deschiși la colaborarea în Consiliul General al Capitalei, în consiliile locale de sector. Îi considerăm ca pe niște parteneri. Am ajuns la o formulă între PNL și USR-PLUS din multe motive, pe care n-aș vrea acum să le menționez, dar din punctul meu de vedere ei au fost partenerii noștri, sunt partenerii noștri la guvernare, ne bizuim pe susținerea lor în Parlament și vom colabora în toate consiliile județene, consiliile locale, pentru a forma majorități și pentru a asigura o bună guvernare locală.

  • Despre șansele PNL și USR-PLUS în Capitală și raporturile cu Nicușor Dan. Nicușor Dan este candidat independent. El reprezintă în egală măsură și PNL, și pe cei din Alianța USR-PLUS. Împreună avem peste 50%. PNL cu USR-PLUS în București, împreună, avem peste 50%. Obiectivul nostru este să menținem această înțelegere, s-o consolidăm, să existe armonie, să transmite mesajele pentru că avem oameni de calitate, avem buni profesioniști, care au pregătit soluții cât se poate de benefice pentru creșterea calității vieții în București. Să ne concentrăm pe transmiterea acestor soluții și, mai ales, să ne determinăm fiecare partid alegătorii să vină la vot și să voteze cu candidații pe care i-am hotărât.

În aceeașizi, România a trecut de 53.000 de cazuri confirmate de COVID-19

România a ajuns duminică la a 12-a zi consecutivă cu peste 1.000 de cazuri noi de infecție cu coronavirus. Cu pacienții nou confirmați, bilanțul general înregistrat la nivel național a urcat la 53.186 de îmbolnăviri depistate și 2.413 de decese legate de COVID-19.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`