Alergia la ambrozie. Ce amenzi riscă în 2020 cei care nu curăță terenurile

Lunile de vară înseamnă pentru aproape 500.000 de români începutul chinului provocat de alergia laambrozie. Frumuseţea naturii păleşte în faţa neplăcerilor declanşate de această maladieinvazivă. Pentru a veni în ajutorul acestora, autoritățile au majorat amenzile pentru persoanele fizice sau firmele care nu iau măsuri pentru evitarea instalării şi răspândirii ambroziei şi eliminarea prezenţei acesteia pe terenurile intravilane sau extravilane.

Amenzile pentru cei care nu combat ambrozia s-au majorat

Amenzile pentru cei care nu combat ambrozia se majorează începând din data de 18 iulie.

Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, conform noilor modificări.

Legea 129/2020 prevede sancţionarea cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice pentru nerespectarea regulilor privind combatea ambroziei.

Cum apare alergia la ambrozie

Alergia este o reacţie anormală a sistemului imunitar al unor indivizi predispuşi genetic, la contactul cu substanţe străine din mediul înconjurător – din aer, alimente, medicamente, iar în cazul de faţă la polenul ambroziei. Acest tip de polen poate provoca rinita alergică sezonieră cunoscută şi sub denumirea de “febra fânului”, scrie Adevărul.

Ambrozia produce o cantitate mare de polen care conţine multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficienta o concentraţie de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacţie alergica. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 graunciori de polen/m3.

Care sunt simptomele

Simptomele alergiei la ambrozie sunt similare cu cele ale alergiei la alte polenuri: strănut, congestie nazală (nas înfundat), secreţie nazală apoasă, cefalee, ochi iritaţi, senzaţie de mâncărime în gât. Polenul de ambrozie poate, de asemenea, să agraveze simptomele astmului, provocând tuse intensă şi respiraţie şuieratoare.

Cea mai severă forma de reacţie alergică este şocul anafilactic. Are un debut brusc, neaşteptat, şi tablou clinic dramatic, putând duce la deces prin obstrucţia căilor respiratorii şi colaps vascular.

Majoritatea celor alergici la ambrozie prezintă rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm.

Astfel, cei care nu respectă regulile, trebuie să știe că nivelul minim al amenzilor pentru persoanele fizice a crescut de la 750 de lei la 1.000 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice, nivelul minim al amenzii s-a dublat de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.

Tratamentul alergiei la ambrozie

Alergia la ambrozie necesită o abordarea terapeutică mai complexă ce include tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice. Acesta poate consta în antihistaminice şi alte medicamente care combat alergiile. Se pot recomanda, de asemenea, sprayuri pe bază de corticosteroizi.

Antihistaminicele orale se iau preventiv pentru a preîntâmpina apariția complicațiilor, iar spray-urile se folosesc imediat după contactul cu polenul de ambrozie. Răspunsul la medicamente diferă însă de la o persoană la alta.

Întreruperea tratamentului duce la pierderea protecției. Dacă, simptomele par a se agrava după administrarea de antihistaminice sau corticosteroizi, este recomandat să vă adresaţi medicului pentru o terapie mai profundă.

Există două tipuri de imunoterapie specifică alergiilor (AIT) – subcutanată şi sublinguală. AIT este singurul tratament ce schimbă cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei. Este un tratament benefic atât pentru rinoconjunctivita alergică sezonieră indusă de polenuri, cât şi pentru alergiile perene induse de acarienii din praful de casa.

Poate fi aplicat cu scopul controlului simptomelor şi prevenţiei dezvoltării astmului sau al altor sensibilizări, însă şi pentru tratamentul astmului alergic. Durata terapiei este de 3 ani pentru majoritatea cazurilor.

Există şi varianta vaccinului antialergic care, administrat periodic pe o durată de trei ani, duce la o protecţie ce poate ţine până la 15 ani.