Nicolae Ciucă: Imnul național face parte din viața militarilor, începând cu jurământul de credință față de patrie și popor. Să fim mândri de istoria noastră!

Imnul național face parte din viața militarilor, începând cu jurământul de credință față de patrie și popor, a afirmat Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale, care ne-a îndemnat „să fim mândri de istoria noastră”, explicând că „ziua de astăzi este o sărbătoare a conștiinței naționale, este un prilej să ne aducem aminte, o dată în plus, de valorile ce ne unesc pe noi toți românii”. Reamintim că, la rândul lor, președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au transmis mesaje aniversare cu ocazia Zilei Imnului Național.

Mesajul lui Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, de Ziua Imnului Național

„Patria, Poporul și Armata au nevoie de simboluri… Simboluri care au suflet prin trăirile și aspirațiile strămoșilor, simboluri în care ne regăsim tot timpul dar mai ales atunci când mândria de a fi român ne pătrunde, ne copleșește. Imnul și Drapelul ne reprezintă ca națiune în fața întregii lumi, de aceea cred că nu există român care să nu tresară în momentele solemne în care aude Imnul național cu ocazia manifestărilor publice, după ce sportivii români urcă pe podium sau cu orice altă ocazie, atunci când vede drapelul tricolor ridicându-se pe catarg în acordurile imnului”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook, miercuri, 29 iulie, când românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Imnului Național.

Promovat în contextul revoluționar al anului 1848, pentru versurile patriotice compuse de Andrei Mureşanu în susținerea libertăţii şi unităţii de neam, spune fostul șef al Statului Major General și actual ministrual Apărării, „«Deșteaptă-te Române!»a cucerit pentru totdeauna inimile românilor, prin mesajul său profund, dătător de speranță și înălțător în același timp. Dincolo de importanța sa pentru spațiul spiritual românesc, cântecul are și o valoare europeană pentru că atunci, în 1848, românii susțineau idei similare cu celelalte mișcări revoluționare din Europa, solidaritate între națiuni care s-a dezvoltat încă din zilele următoare izbânzii revoluției pariziene”.

Să fim mândri de istoria noastră, spune demnitarul

„Fiecare dintre noi, dragi români, facem parte din cele două simboluri importante ale statalității și unității României, noi toți și fiecare în parte însuflețim Imnul și Drapelul. Iar prin cele două simboluri noi suntem cei care dăm tărie și putere statului și armatei. Imnul Național aparține Patriei și deopotrivă fiecăruia dintre noi”, a subliniat demnitarul.

Nicolae Ciucă a subliniat că „Imnul Național face parte din viața militarilor, începând cu jurământul de credință față de Patrie și Popor. El se intonează în deschiderea oricărei ceremonii militare, îi însoțește în momentele de bucurie, îi însoțește oriunde în lume, în misiuni, exerciții și teatre de operații și îi însoțește pe ultimul drum pe ostașii căzuți la datorie”.

„Ziua de astăzi este o sărbătoare a conștiinței naționale, este un prilej să ne aducem aminte, o dată în plus, de valorile ce ne unesc pe noi toți românii. Să fim mândri de istoria noastră, amintită și prețuită în versurile Imnului Național unul din simbolurile principale ale statului și poporului român. „Deșteaptă-te Române!” a parcurs alături de popor și armată principalele momente de cumpănă din istoria modernă și contemporană a României.La mulți ani, de Ziua Imnului Național!Trăiască România!”, a conchis Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale.

Versurile actualului imnului național, „Deșteaptă-te, Române!”

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,

La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!

Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,

Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,

În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!